Definiția cu ID-ul 720353:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ticluĭésc v. tr. (din tîlcuĭesc, de unde s’a făcut tilc-, apoĭ ticl-. Cp. cu tescuĭesc, tixesc). Potrivesc, așez, rînduĭesc: a ticlui bine lucrurile în ladă, (fig.) a ticlui o nuntă, o mincĭună.