12 definiții pentru tichet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TICHÉT, tichete, s. n. Imprimat care asigură posesorului anumite drepturi (la spectacole, călătorii etc.). – Din fr., engl. ticket.

tichet sn [At: GHICA, S. 127 / S și: (înv) tichet, tiket / Pl: ~e / E: fr, eg ticket] 1 Bucată de hârtie sau de carton imprimat, care asigură deținătorului anumite drepturi (la spectacole, călătorii etc.). 2 (Iuz) Loc pe care îl asigură un bilet de călătorie. 3 (Iuz; pex) Banchetă într-un vehicul.

TICHÉT, tichete, s. n. Bucată de hârtie sau de carton imprimat, care asigură posesorului anumite drepturi. – Din fr., engl. ticket.

TICHÉT, tichete, s. n. Bucată mică de hîrtie sau de carton imprimat, care asigură posesorului anumite drepturi (astăzi, în special, dreptul de a călători cu anumite trenuri sau de a ocupa un loc fix într-un tren). Pipăie în buzunar tichetul de tren. C. PETRESCU, O. P. I 15. Era conductorul... recunoscui dreptatea invocată și mă ghemuiam în limitele tichetului meu. GHICA, S. 2. ◊ Fig. Compartimentul rămîne gol. Profit de ocazie și mă instalez pe toată lungimea unui tichet. VLAHUȚĂ, O. A. 233.

TICHÉT s.n. Bilet-anexă la trenurile cu locuri fixe sau pe nave, pe care este consemnat numărul locului la care are drept călătorul. ♦ Imprimat care asigură posesorului dreptul de a cumpăra anumite mărfuri. [< engl., fr. ticket].

TICHÉT s. n. imprimat, bilet-anexă de format mic, care conferă posesorului anumite drepturi (la spectacole, călătorii etc.). (< fr., engl. ticket)

tichét s. n. 1971 În transportul urban, până prin anii ’80, bilet de călătorie cumpărat în avans, la un preț redus, în cel puțin zece exemplare v. precumpărat (din engl., fr. ticket; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

TICHÉT ~e n. Bucată mică de hârtie sau de carton imprimaț, care oferă deținătorului anumite drepturi sau permite accesul undeva. /<fr., engl. ticket

tichét n., pl. e (fr. [d. engl.] ticket). Rar. Bilet (de intrare ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tichét (-te), s. n. – Bilet. Fr. (engl.) ticket.

Intrare: tichet
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tichet
  • tichetul
  • tichetu‑
plural
  • tichete
  • tichetele
genitiv-dativ singular
  • tichet
  • tichetului
plural
  • tichete
  • tichetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tichet

  • 1. Imprimat care asigură posesorului anumite drepturi (la spectacole, călătorii etc.).
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pipăie în buzunar tichetul de tren. C. PETRESCU, O. P. I 15.
      surse: DLRLC
    • Era conductorul... recunoscui dreptatea invocată și mă ghemuiam în limitele tichetului meu. GHICA, S. 2.
      surse: DLRLC
    • figurat Compartimentul rămîne gol. Profit de ocazie și mă instalez pe toată lungimea unui tichet. VLAHUȚĂ, O. A. 233.
      surse: DLRLC

etimologie: