12 definiții pentru tibișir


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIBIȘÍR, tibișire, s. n. (Înv. și reg.) Cretă (pentru scris pe tablă). – Din tc. tebeșir.

TIBIȘÍR, tibișire, s. n. (Înv. și reg.) Cretă (pentru scris pe tablă). – Din tc. tebeșir.

tibișir sn [At: (a. 1792) ap. ȘIO II1, 359 / V: (îvr) tipișâr / Pl: ~e / E: tc tebeșir] (Reg) 1 Cretă de scris pe tablă. 2 (Îe) A ajunge la ~ A rămâne fără bani (la jocul de cărți). 3 (Îae) A ajunge să joace pe datorie. 4 Calcar fin, granular Si: cretă.

TIBIȘÍR, tibișiruri, s. n. (Învechit) Cretă (de scris pe tablă). Atunci trage cu tibișirul peste ce-a fost și să mai vie un rînd. PAS, Z. I 34. Mă duc la tablă; iau tibișirul; îl scap de vreo trei ori din mînă; și încep să socotesc. DELAVRANCEA, H. TUD. 38.

tibișír n., pl. urĭ (turc. tebeșir, d. pers. tebašir, cretă). Rar azĭ. Cretă.

cre sf [At: CALENDARIU (1814), 191/29 / V: (reg) ~edă, crită, ~eită, criță / Pl: ~te / E: lat creta, pn Krejder, ucr Krijda] 1 Carbonat de calciu alb și fărâmicios, formând straturi geologice importante, mai ales de origine organică. 2 Bucată de cretă (1) (amestecată, uneori, cu substanțe colorante) în formă de baton sau de creion, cu care se scrie sau se însemnează pe tablă (pe o placă, o stofă etc. de culoare închisă) Si: (îrg) tibișir.

*crétă f., pl. e (lat. creta, adică „din insula Creta”, de unde și mgerm. kride, ngerm. kreide, pol. kreda, kryda, și de aci rut. kréĭda, kriĭda). Carbonat de calciŭ saŭ calcită pămîntoasă (CO3 Ca), formată din animalcule foraminifere supt aspectu uneĭ substanțe albe dure, care se întrebuințează la scris pe tabla neagră în școale. – În est (d. rut.) cridă, în sud (rar azĭ) tibișir.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!tibișír (înv., reg.) s. n., pl. tibișíre

tibișír s. n., pl. tibișíre/tibișíruri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tibișír (-re), s. n. – Cretă. – Mr. tibișire. Tc. tebeșir, din arab. tabâśir „zahăr de trestie” (Șeineanu, II, 359; Lokotsch 1965; Ronzevalle 63), cf. ngr. τεμπεσίρι, bg. tebešir, cf. fr. tabaschir 1615 (concrețiune silicoasă în nodurile de bambus), it. tabascir 1829, engl. tabaxir, tabasheer, germ. Tabaschir, port. tabaxir (Battisti).

Intrare: tibișir
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tibișir
  • tibișirul
  • tibișiru‑
plural
  • tibișire
  • tibișirele
genitiv-dativ singular
  • tibișir
  • tibișirului
plural
  • tibișire
  • tibișirelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tibișir

  • 1. învechit regional Cretă (pentru scris pe tablă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cretă attach_file 2 exemple
    exemple
    • Atunci trage cu tibișirul peste ce-a fost și să mai vie un rînd. PAS, Z. I 34.
      surse: DLRLC
    • Mă duc la tablă; iau tibișirul; îl scap de vreo trei ori din mînă; și încep să socotesc. DELAVRANCEA, H. TUD. 38.
      surse: DLRLC
  • comentariu Plural și: tibișiruri.
    surse: DLRLC

etimologie: