9 definiții pentru tetrarh


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TETRÁRH, tetrarhi, s. m. (în Imperiul Roman) Suveran sau guvernator al unui sfert de regat ori al unei provincii. ♦ Fiecare dintre cei patru membri ai unei tetrarhii. – Din lat. tetrarches, ngr. tetrárchis, fr. tétrarque.

tetrarh sm [At: N. TEST. (1648) 18v/21 / V: (înv) / S și: (înv) ~rch / Pl: ~i / E: gr τετράρχης, fr tétrarque] 1 Guvernator al unei părți din Imperiul Roman. 2 Unul dintre cei patru membri ai unei tetrarhii (2). 3 Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului.

TETRÁRH, tetrarhi, s. m. 1. Guvernatorul unei tetrarhii. 2. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. – Din lat. tetrarches, ngr. tetrárchis, fr. tétrarque.

TETRÁRH, tetrarhi, s. m. Guvernatorul unei tetrarhii.

TETRÁRH s.m. 1. Guvernatorul unei tetrarhii. 2. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. [< lat., gr. tetrarches < tetra – patru, archos – șef].

TETRÁRH s. m. 1. guvernator al unei tetrarhii. 2. titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. (< fr. tétrarque, lat. tetrarches, gr. tetrarkhes)

TETRÁRH ~i m. 1) Guvernator al unei tetrarhii. 2) Principe tributar de la hotarele de răsărit ale imperiului roman. /<lat. tetrarches, ngr. tetrárchis, fr. tétrarque


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!tetrárh (te-trarh) s. m., pl. tetrárhi

tetrárh s. m. (sil. mf. tetr-), pl. tetrárhi

Intrare: tetrarh
  • silabație: te-trarh info
substantiv masculin (M16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tetrarh
  • tetrarhul
  • tetrarhu‑
plural
  • tetrarhi
  • tetrarhii
genitiv-dativ singular
  • tetrarh
  • tetrarhului
plural
  • tetrarhi
  • tetrarhilor
vocativ singular
  • tetrarhule
  • tetrarhe
plural
  • tetrarhilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tetrarh

  • 1. (În Imperiul Roman) Suveran sau guvernator al unui sfert de regat ori al unei provincii.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Fiecare dintre cei patru membri ai unei tetrarhii.
      surse: DEX '09
      • diferențiere Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului.
        surse: DEX '98 DN

etimologie: