zábră sf [At: BORZA, D. 73 / V: (reg) zeábră, zeábre, zébre, zebreá / Pl: ~re / E: ns cf zebră] 1 Plantă erbacee din familia labiatelor cu frunze ascuțite sau ovale, cu flori liliachii sau roz și cu pete purpurii, care crește prin locuri umede în păduri, în tufișuri sau prin grădini Si: (reg) urzică moartă (Galeopsis pubescens). 2 (Bot; reg) Cânepiță (Galeopsis speciosa). 3 (Bot; reg) Tapoșnic (Galeopsis laudanum). 4 (Bot; reg; îf zeabră, zebre, zebrea) Lungurică (Galeopsis tetrahit). 5 (Bot; reg; îf zebrea) Gălbiniță (Lamium galeobdolon).

TAPÓȘNIC, tapoșnici, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu frunze înguste, ovale și cu tulpina ramificată și acoperită cu peri moi, îndreptați în jos (Galeopsis ladanum). – Et. nec.

TAPÓȘNIC ~ci m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii și cu tulpina acoperită cu peri moi. /Orig. nec.

tapóșnic s. m., pl. tapóșnici

TAPÓȘNIC s. (BOT.) 1. (Galeopsis ladanum) (reg.) balbisă, zabră, fața-mâței. 2. (Galeopsis tetrahit) lungurică. 3. (Galeopsis speciosa) zabră.