TETANIE s. f. Sindrom caracterizat prin contracția mușchilor și înțepenirea membrelor, ca urmare a anumitor boli sau a unor stări fizice excepționale. – Din fr. tetanie.

tetanie sf [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ii / E: fr tétanie] (Med) Sindrom caracterizat prin contracții musculare spasmodice și înțepenirea membrelor, ca urmare a unor boli sau a unei insuficiențe de calciu din organism Si: tetanism.

TETANIE, tetanii, s. f. Sindrom caracterizat prin contracția mușchilor și înțepenirea membrelor, ca urmare a anumitor boli sau a unor stări fizice excepționale. – Din fr. tétanie.

TETANIE s. f. Stare patologică care se manifestă prin contracția mușchilor și înțepenirea membrelor, ca urmare a anumitor boli sau a unor stări fizice excepționale.

TETANIE s.f. Stare patologică manifestată prin contracții musculare spasmodice și înțepenirea membrelor; tetanism. [Gen. -iei. / < fr. tétanie].

TETANIE s. f. stare patologică manifestată prin contracții musculare spasmodice și înțepenirea membrelor. (< fr. tétanie)

TETANIE f. med. Stare patologică constând în accese de contracții musculare spasmodice ale membrelor și ale trunchiului, ca urmare a unor boli sau a insuficienței calciului din organism. /<fr. tétanie

tetanie s. f., art. tetania, g.-d. tetanii, art. tetaniei

tetanie s. f., art. tetania, g.-d. tetanii, art. tetaniei

tetanie s. f., art. tetania, g.-d. tetanii, art. tetaniei

TETANIE s. (MED.) 1. (pop.) strâns, strânsoare, strânsură. 2. tetanie lentă v. spasmofilie.

TETANIE s. (MED.) 1. (pop.) strîns, strînsoare, strînsură. 2. tetanie lentă = spasmofilie.