4 definiții pentru teratogeneză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

teratogene sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: fr tératogenèse] (Blg) 1-2 Apariție și formare a monștrilor. 3 Reproducere experimentală de monstruozități, prin acțiuni directe asupra embrionului.

TERATOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Apariție și formare a monștrilor. ♦ Reproducere experimentală de monstruozități, prin acțiuni directe asupra embrionului. [< fr. tératogenèse, cf. gr. teras – monstru, gennan – a naște].

TERATOGENÉZĂ s. f. 1. apariție și formare a monștrilor sau a monstruozităților. 2. ramură a teratologiei care studiază cauzele malformațiilor. (< fr. tératogenèse)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TERATO- „monstru, monstruozitate, malformație”. ◊ gr. teras, atos „monstru” > fr. térato-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. terato-.~gen (v. -gen1), adj., care produce malformații, ~geneză (v. -geneză), s. f., apariție și formare a monstruozităților; ~genie (v. -genie1), s. f., geneza morfozelor teratologice; ~id (v. -id), adj., asemănător unui monstru; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în teratologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul aberațiilor morfologice și al monstruozităților animale și vegetale; ~pag (v. -pag), s. m., monstru format din indivizi sudați la diverse nivele.

Intrare: teratogeneză
teratogeneză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teratogene
  • teratogeneza
plural
  • teratogeneze
  • teratogenezele
genitiv-dativ singular
  • teratogeneze
  • teratogenezei
plural
  • teratogeneze
  • teratogenezelor
vocativ singular
plural