*teorétic, -ă adj. (vgr. theoretikós, contemplativ, intelectual, teoretic). Făcut pin teorie, demonstrat numaĭ pin vorbă, pin scris orĭ pin desemn (nu în realitate, nu în practică): învățămîntu teoretic trebuĭe întregit pin cel practic. Subst. Om priceput în teorie, teoretician. Adv. Din punct de vedere teoretic. – Fr. théorique, ceĭa ce e fals, că vgr. theorikós înseamnă „relativ la spectacule”.