8 definiții pentru teogonic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEOGÓNIC, -Ă, teogonici, -ce, adj. Care aparține teogoniei, privitor la teogonie. [Pr.: te-o-] – Din fr. théogonique.

TEOGÓNIC, -Ă, teogonici, -ce, adj. Care aparține teogoniei, privitor la teogonie. [Pr.: te-o-] – Din fr. théogonique.

teogonic, ~ă a [At: CADE / P: te-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr théogonique] 1-3 Care ține de teogonie (1-3). 4-6 Privitor la teogonie (1-3).

TEOGÓNIC, -Ă, teogonici, -e, adj. Privitor la teogonie. Legende teogonice.

TEOGÓNIC, -Ă adj. Referitor la teogonie. [< fr. théogonique].

TEOGÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de teogonie; propriu teogoniei. /<fr. théogonique

*teogónic, -ă adj. (vgr. theogonikós). Relativ la teogonie: legendele teogonice ale luĭ Esiod.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teogónic (te-o-) adj. m., pl. teogónici; f. teogónică, pl. teogónice

teogónic adj. m. (sil. te-o-), pl. teogónici; f. sg. teogónică, pl. teogónice

Intrare: teogonic
teogonic adjectiv
  • silabație: te-o- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teogonic
  • teogonicul
  • teogonicu‑
  • teogonică
  • teogonica
plural
  • teogonici
  • teogonicii
  • teogonice
  • teogonicele
genitiv-dativ singular
  • teogonic
  • teogonicului
  • teogonice
  • teogonicei
plural
  • teogonici
  • teogonicilor
  • teogonice
  • teogonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

teogonic

  • 1. Care aparține teogoniei, privitor la teogonie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Legende teogonice.
      surse: DLRLC

etimologie: