11 definiții pentru tenismen tenisman (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TÉNISMEN, -Ă, tenismeni, -e, s. m. și f. Jucător de tenis. [Var.: ténisman, -ă s. m. și f.] – Din fr. tennisman. corectată
TÉNISMEN, -Ă s. m. și f. v. tenisman.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÉNISMAN, -Ă s. m. și f. v. tenismen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenisman, ~ă smf [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4851 / P: ~men / S și: ~men / A și: ten~ / Pl: ~meni, ~mene / E: fr tennisman] Jucător de tenis (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÉNISMAN, -Ă, tenismeni, -e, s. m. și f. Jucător de tenis. [Var.: ténismen, -ă, s. m. și f.] – Din fr. tennisman.[1]
- Variantele feminine (tenismană, tenismenă) au fost „adaptate” în limba română, chiar dacă termenul original (provenit din engleză tennis + man) se referă doar la bărbați. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TENISMÁN, -Ă s.m. și f. Sportiv care practică tenisul. [Pron. -men, pl. -meni, -mene. / < fr. tennisman].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TENISMÁN, -Ă s. m. f. sportiv care practică tenisul. (< fr. tennisman)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TENISMÁN ~éni m. Jucător de tenis. /<fr. tennisman
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
tenismén s. m., pl. tenisméni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
tenisménă s. f., g.-d. art. tenisménei; pl. tenisméne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
tenismán s. m., pl. tenisméni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M23) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||