11 definiții pentru temporizator (adj.)
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
TEMPORIZATOR, -OARE, temporizatori, -oare, adj. Care tărăgănează. – Din fr. temporisateur.
TEMPORIZATOR, -OARE, temporizatori, -oare, adj. Care tărăgănează. – Din fr. temporisateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
temporizator, ~oare smf, a [At: BARCIANU / V: (înv) ~isăt~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr temporisateur] 1-2 (Persoană) care tergiversează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TEMPORIZATOR, -OARE adj. Care temporizează. [Cf. fr. temporisateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEMPORIZATOR, -OARE I. adj., s. m. f. (cel) care temporizează. II. s. n. aparat care introduce intenționat un interval de timp între începutul și sfârșitul funcționării unui dispozitiv electric sau electronic. (< fr. temporisateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TEMPORIZATOR ~oare (~ori, ~oare) Care temporizează; care tărăgănează. /<fr. temporisateur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
temporizator a. și m. care temporizează.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*temporizatór, -oáre adj. Care temporizează: generalu roman Fabiŭ era numit „Temporizatoru”.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
temporisător, ~oare a vz temporizator
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
temporizator adj. m., pl. temporizatori; f. sg. și pl. temporizatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
temporizator adj. m., pl. temporizatori; f. sg. și pl. temporizatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
temporizator adj. m., pl. temporizatori; f. sg. și pl. temporizatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
temporizator, temporizatoareadjectiv temporizator, temporizatorisubstantiv masculin temporizatoare, temporizatoaresubstantiv feminin
- 1. (Persoană) care tărăgănează. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- temporisateur DEX '09 DEX '98 DN