2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

telit, ~ă a [At: FOLC. TRANSILV. II, 246 / Pl: ~iți, ~e / E: mg telit (ve van)] (Trs) Plin (ochi).

tell sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr tell] Colină artificială formată de către ruinele unor așezări antice.

țeli vti [At: AGÂRBICEANU, S. P. 122 / V: țili, țigli, țuli / Pzi: ~lesc / E: țel] (Reg) 1-2 A țelălui (1-2).

ȚELI, țelesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A trage la semn; a ținti, a ochi. – Variantă: țălui (RETEGANUL, P. III 18) vb. IV.

ȚELI, țelesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A trage la semn; a ținti, a ochi. – Din țel.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚELI vb. v. ochi, ținti, viza.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

telit, -ă, adj. (reg.) plin ochi.

țeli, vb. tranz. – v. țăli („a ținti”).

țeli, vb. tranz. – v. țăli.

Intrare: telit
telit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telit
  • telitul
  • telitu‑
  • teli
  • telita
plural
  • teliți
  • teliții
  • telite
  • telitele
genitiv-dativ singular
  • telit
  • telitului
  • telite
  • telitei
plural
  • teliți
  • teliților
  • telite
  • telitelor
vocativ singular
plural
Intrare: țeli
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țeli
  • țelire
  • țelit
  • țelitu‑
  • țelind
  • țelindu‑
singular plural
  • țelește
  • țeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țelesc
(să)
  • țelesc
  • țeleam
  • țelii
  • țelisem
a II-a (tu)
  • țelești
(să)
  • țelești
  • țeleai
  • țeliși
  • țeliseși
a III-a (el, ea)
  • țelește
(să)
  • țelească
  • țelea
  • țeli
  • țelise
plural I (noi)
  • țelim
(să)
  • țelim
  • țeleam
  • țelirăm
  • țeliserăm
  • țelisem
a II-a (voi)
  • țeliți
(să)
  • țeliți
  • țeleați
  • țelirăți
  • țeliserăți
  • țeliseți
a III-a (ei, ele)
  • țelesc
(să)
  • țelească
  • țeleau
  • țeli
  • țeliseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țălui
  • țăluire
  • țăluit
  • țăluitu‑
  • țăluind
  • țăluindu‑
singular plural
  • țăluiește
  • țăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țăluiesc
(să)
  • țăluiesc
  • țăluiam
  • țăluii
  • țăluisem
a II-a (tu)
  • țăluiești
(să)
  • țăluiești
  • țăluiai
  • țăluiși
  • țăluiseși
a III-a (el, ea)
  • țăluiește
(să)
  • țăluiască
  • țăluia
  • țălui
  • țăluise
plural I (noi)
  • țăluim
(să)
  • țăluim
  • țăluiam
  • țăluirăm
  • țăluiserăm
  • țăluisem
a II-a (voi)
  • țăluiți
(să)
  • țăluiți
  • țăluiați
  • țăluirăți
  • țăluiserăți
  • țăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • țăluiesc
(să)
  • țăluiască
  • țăluiau
  • țălui
  • țăluiseră
țuli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țili
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țigli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țeli, țelescverb

etimologie:
  • țel DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.