11 definiții pentru telescopic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELESCÓPIC, -Ă, telescopici, -ce, adj. 1. Care aparține telescopului, privitor la telescop; care se face sau se vede cu ajutorul telescopului, bazat pe utilizarea telescopului. 2. (Despre tuburi) Care pătrunde în golul altui tub, fără joc prea mare; (despre mecanisme) alcătuit din tuburi glisante care permit alungirea ori scurtarea. – Din fr. téléscopique.

telescopic, ~ă a [At: AR (1832), 642/17 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr téléscopique] 1-2 Care aparține telescopului (1-2). 3-4 Privitor la telescop (1-2). 5-6 Care se vede cu ajutorul telescopului (1-2). 7 (D. mecanisme) Care este alcătuit din tuburi concentrice glisante, putând fi alungit sau scurtat. 8 (D. tuburi) Care pătrunde în golul altui tub.

TELESCÓPIC, -Ă, telescopici, -ce, adj. 1. Care aparține telescopului, privitor la telescop; care se face sau se vede cu ajutorul telescopului, bazat pe utilizarea telescopului. 2. (Despre tuburi) Care pătrunde în golul altui tub, fără joc prea mare; (despre mecanisme) alcătuit din tuburi glisante care permit alungirea ori scurtarea. – Din fr. télescopique.

TELESCÓPIC, -Ă, telescopici, -e, adj. Care se referă la telescop, care privește telescopul; care se face sau se vede cu ajutorul telescopului. Lentilă telescopică. Observații telescopice.

TELESCÓPIC, -Ă adj. 1. Referitor la telescop. 2. (Despre tuburi) Care poate pătrunde unul în golul celuilalt. [Cf. fr. télescopique, germ. teleskopisch].

TELESCÓPIC, -Ă adj. 1. referitor la telescop. 2. (despre tuburi) care se poate lungi sau scurta, intrând unul în golul celuilalt. (< fr. télescopique)

TELESCÓPIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de telescop; propriu telescopului. 2) Care este realizat cu telescopul. Observații ~ce. 3) tehn. (despre tuburi) Care poate pătrunde unul în golul celuilalt, pentru a putea fi alungit sau scurtat. 4) Care este alcătuit din astfel de tuburi. Antenă ~că. [Sil. -le-sco-] /<fr. téléscopique

telescopic a. 1. care se face cu telescopul: observațiuni telescopice; 2. ce nu se poate vedea decât cu telescopul: planete telescopice.

*telescópic, -ă adj. (d. telescop). Relativ la telescop. Făcut pin telescop: observațiunĭ telescopice. Care nu se vede de cît cu telescopu: plantele telescopice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!telescópic (-les-co-/-le-sco-) adj. m., pl. telescópici; f. telescópică, pl. telescópice

telescópic adj. m. (sil. mf. -sco-), pl. telescópici; f. sg. telescópică, pl. telescópice

Intrare: telescopic
telescopic adjectiv
  • silabație: te-les-co-pic, te-le-sco-pic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telescopic
  • telescopicul
  • telescopicu‑
  • telescopică
  • telescopica
plural
  • telescopici
  • telescopicii
  • telescopice
  • telescopicele
genitiv-dativ singular
  • telescopic
  • telescopicului
  • telescopice
  • telescopicei
plural
  • telescopici
  • telescopicilor
  • telescopice
  • telescopicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

telescopic

  • 1. Care aparține telescopului, privitor la telescop; care se face sau se vede cu ajutorul telescopului, bazat pe utilizarea telescopului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Lentilă telescopică. Observații telescopice.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre tuburi) Care pătrunde în golul altui tub, fără joc prea mare; (despre mecanisme) alcătuit din tuburi glisante care permit alungirea ori scurtarea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: