5 definiții pentru telematic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELEMÁTIC, -Ă, telematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnică de trasmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație. 2. Adj. Care folosește rețelele de telematică (1). – Din fr. télématique.

telematic, ~ă [At: DEX-S / Pl: ~ici, ~ice / E: fr télématique] 1 sf Tehnică2 de transmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație. 2 a Care folosește rețelele de telematică (1).

TELEMÁTIC, -Ă, telematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnică de transmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație. 2. Adj. Care folosește rețelele de telematică (1). – Din fr. télématique.

telemátic, -ă adj. Care folosește rețelele de telematică ◊ „Annecy va fi primul oraș telematic din Franța.” R.l. 12 X 79 p. 6; v. și viditel (din fr. télématique; DMC 1978)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

telemátic adj. m., pl. telemátici; f. sg. telemátică, pl. telemátici

Intrare: telematic
telematic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telematic
  • telematicul
  • telematicu‑
  • telematică
  • telematica
plural
  • telematici
  • telematicii
  • telematice
  • telematicele
genitiv-dativ singular
  • telematic
  • telematicului
  • telematice
  • telematicei
plural
  • telematici
  • telematicilor
  • telematice
  • telematicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

telematic

  • 1. Care folosește rețelele de telematică.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: