TELEFONIC, -Ă, telefonici, -e, adj. Care se referă la telefon, de telefon; (despre o convorbire) care se face prin telefon. Fiecare nou sosit aducea cîte o veste... că multe județe sînt complet izolate fiindcă țăranii au tăiat firele telegrafice și telefonice. REBREANU, R. II 77. ◊ (Adverbial) Cerea telefonic pentru a doua zi douăzeci de soldați. DUMITRIU, B. F. 12. Sînt ținut la curent telefonic din două în două ceasuri. VORNIC, P. 111. ◊ Aviz telefonic = aviz prin care cineva este înștiințat că la o anumită oră va fi chemat la telefon pentru o convorbire interurbană.