11 definiții pentru telefona


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELEFONÁ, telefonez, vb. I. Intranz. și tranz. A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. ♦ A da un telefon, a chema la telefon. – Din fr. téléphoner.

telefona vti [At: DDRF / V: (reg) ~ni / Pzi: ~nez / E: fr téléphoner] 1-2 A comunica prin intermediul telefonului (1, 10, 13). 3-4 A chema la telefon (1, 13).

TELEFONÁ, telefonez, vb. I. Intranz., Tranz. A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. ♦ A da un telefon, a chema la telefon. – Din fr. téléphoner.

TELEFONÁ, telefonez, vb. I. Intranz. A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. ◊ Tranz. I-am telefonat Anișoarei că iau seara masa la ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 188.

TELEFONÁ vb. I. intr., tr. A vorbi la telefon cu cineva; a da un telefon cuiva; a chema la telefon. [< fr. téléphoner].

TELEFONÁ vb. intr., tr. a comunica prin telefon. (< fr. téléphoner)

A TELEFONÁ ~éz 1. intranz. 1) A intra în legătură telefonică; a vorbi la telefon. 2) A da un telefon (cuiva). 2. tranz. 1) (persoane) A chema la telefon. 2) (mesaje) A transmite prin telefon. /<fr. téléphoner

telefonà v. a transmite prin telefon.

*telefonéz v. tr. (d. telefon). Transmit pin telefon: ĭ-a telefonat vestea, ĭ-a telefonat să vie. V. intr. Mă servesc de telefon.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

telefoná (a ~) vb., ind. prez. 3 telefoneáză

telefoná vb., ind. prez. 1 sg. telefonéz, 3 sg. și pl. telefoneáză

Intrare: telefona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • telefona
  • telefonare
  • telefonat
  • telefonatu‑
  • telefonând
  • telefonându‑
singular plural
  • telefonea
  • telefonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • telefonez
(să)
  • telefonez
  • telefonam
  • telefonai
  • telefonasem
a II-a (tu)
  • telefonezi
(să)
  • telefonezi
  • telefonai
  • telefonași
  • telefonaseși
a III-a (el, ea)
  • telefonea
(să)
  • telefoneze
  • telefona
  • telefonă
  • telefonase
plural I (noi)
  • telefonăm
(să)
  • telefonăm
  • telefonam
  • telefonarăm
  • telefonaserăm
  • telefonasem
a II-a (voi)
  • telefonați
(să)
  • telefonați
  • telefonați
  • telefonarăți
  • telefonaserăți
  • telefonaseți
a III-a (ei, ele)
  • telefonea
(să)
  • telefoneze
  • telefonau
  • telefona
  • telefonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

telefona

  • 1. A comunica cu cineva prin intermediul telefonului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • I-am telefonat Anișoarei că iau seara masa la ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 188.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A da un telefon, a chema la telefon.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: