TEHNICIAN, -Ă, tehnicieni, -e, s. m. și f. Specialist în domeniul tehnicii (1). Imensa majoritate a muncitorilor și tehnicienilor din țara noastră consideră disciplina socialistă a muncii drept o chestiune de onoare, dînd un înalt exemplu de punctualitate și disciplină în muncă. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2870. ♦ Persoană care dispune de o tehnică (2) înaltă (într-o meserie, într-o artă, într-o știință etc.). Pianistul «X» este un bun tehnician.