TEHNIC, -Ă, tehnici, -e, adj. Care se referă la tehnică, de tehnică, al tehnicii. Lexicon tehnic. ▭ Creșterea continuă a întregii producții sociale în U.R.S.S. s-a făcut și se face pe baza unui neîncetat progres tehnic. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 33, 5/1. Marile fabrici de cinematograf sînt înzestrate după ultimele progrese tehnice. SAHIA, U.R.S.S. 43. Cartea-ți plină de regule tehnice și de învățături doctrinarii. ODOBESCU, S. III 15. ◊ Desen tehnic = desen care reprezintă, la scară, un obiect cu înscrierea dimensiunilor și care este folosit la construirea în spațiu a obiectului. Termen tehnic = termen de specialitate, caracteristic mai ales unui anumit domeniu de activitate. ♦ Care se ocupă de latura de strictă specialitate (într-o meserie, o artă, o știință etc.). Serviciu tehnic. ▭ Am voi cîteva amănunte care să pună accentul mai puțin pe partea tehnică și mai mult pe aplicarea descoperirii în industrie. BARANGA, I. 168. Eminescu era muncit, ca orice scriitor mare, de problema tehnică a limbii. CĂLINESCU, E. 154.