5 definiții pentru tefter


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tefter sn [At: N. COSTIN, ap. ȘIO / Pl: ~uri, ~e / E: tc tefter] (Tcî) Registru.

teftér n., pl. urĭ și e (turc. tefter, de-, condică, d. pers. defter, tăbliță de scris, care vine d. vgr. diphthéra, pergament, membrană. V. difterie). Condică, registru. V. taftalog.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEFTÉR s. v. catastif, condică, registru.

tefter s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

teftér (-ruri), s. n. – Condică, registru. Tc. tefter, din per. defter (Șeineanu, III, 118). – Der. tefterdar (var. defterdar), s. m. (ministru de finanțe la turci; persoană care strîngea dările); teftergiu, s. m. (ministru de finanțe). Sec. XVIII, înv.

Intrare: tefter
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tefter
  • tefterul
  • tefteru‑
plural
  • tefteruri
  • tefterurile
genitiv-dativ singular
  • tefter
  • tefterului
plural
  • tefteruri
  • tefterurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)