TECTONO- „structură, organizare”. ◊ gr. tekton, onos „dulgher, constructor” > germ. tektono- > rom. tectono-. □ ~geneză (v. -geneză), s. f., tectogeneză*; ~sferă (v. -sferă), s. f., geosferă de la periferia globului terestru, în care materialele componente iau parte la procesele orogenetice și epirogenetice care afectează scoarța.