Definiția cu ID-ul 932108:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAUR, tauri, s. m. 1. Masculul vacii necastrat, apt pentru reproducție (Bos taurus). Spre apusul de jăratic Cu livezi scăldate-n aur Trece-un nour singuratic, Alb și mare cît un taur. TOPÎRCEANU, P. 207. Colo devale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, P. 202. Bulgăre de aur, Cu coarne de taur (Luna nouă). TEODORESCU, P. P. 232. ◊ Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (Entom.) Rădașcă. 3. Constelație din emisfera boreală, reprezentînd unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului, în dreptul căruia trece soarele între 21 aprilie și 21 mai.