TATUA, tatuez, vb. I. Refl. A-și imprima pe piele diferite figuri, cu ajutorul unor materii colorante care nu se mai șterg. ◊ Tranz. Fig. Pe coate cu luceferi, spoit pe piept cu aur Și tatuat cu fulger, să nu-nving? să nu lupt? ARGHEZI, V. 59. Armenii palizi, tatuați de praful de cărbune, ședeau muți în fața paharelor de ceai. BART, E. 323.