16 definiții pentru tasma

din care

Explicative DEX

TASMA, tasmale, s. f. (Reg.) Fir sau panglică de mătase, de ață, de piele etc. – Din tc. tasma.

tasma1 sf [At: (a. 1734) BUL. COM. IST. IV, 68 / V: (reg) ~mă, tașma, tăs~, tis~ / Pl: ~le / E: tc tasma] 1 (Reg) Fir de mătase, de ață etc. 2 (Reg) Panglică de mătase, de piele etc. (pe care se brodează). 3 (Reg; pex) Piele bine tăbăcită. 4 (Mun) Petic de talpă care se aplică la pingele pentrua acoperi o gaură. 5 (Mun) Pană de lemn, care se folosește ca adaos la colțul unei construcții, pentru a astupa golul rămas între tarac și temelie.

TASMA, tasmale, s. f. (Reg.) Fir sau panglică de mătase, de ață de piele etc. – Din tc. tasma.

TASMA, tasmale, s. f. (Regional) Fir sau panglică de lînă, de ață, de mătase etc. O tasma îngustă de lînă neagră. HOGAȘ, H. 52. Un sfeștoc de busuioc proaspăt, legat cu o cochetă tasma neagră. NEGRUZZI, S. I 324. – Variantă: tăsma (CREANGĂ, A. 62) s. f.

TASMA, tasmale, s. f. (Reg.) Fir sau panglică de mătase, de ață, de piele etc. – Tc. tasma.

tasmà f. Mold. panglică: pălăriuță cu tasma CR. [Turc. TASMA, găitan].

tasmá f. (rus. tesĭmá, panglică. Cp. și cu turc. tasmá, curea, zgardă). Est. Cordea, panglică. – Dim. tăsmăluță, pl. e.

tasmă sf vz tasma1

tașma sf vz tasma1

tăsma sf vz tasma1

tisma sf vz tasma1

TĂSMA s. f. v. tasma.

Ortografice DOOM

tasma (înv., reg.) s. f., art. tasmaua, g.-d. art. tasmalei; pl. tasmale

tasma (reg.) s. f., art. tasmaua, g.-d. art. tasmalei; pl. tasmale, art. tasmalele

tasma s. f., art. tasmaua, g.-d. art. tasmalei; pl. tasmale

Etimologice

tasma (-ale), s. f. – (Mold.) Panglică, fundă. – Var. tasma. Tc. tasma (Șeineanu, II, 350, Lokotsch 2043).

Intrare: tasma
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tasma
  • tasmaua
plural
  • tasmale
  • tasmalele
genitiv-dativ singular
  • tasmale
  • tasmalei
plural
  • tasmale
  • tasmalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăsma
  • tăsmaua
plural
  • tăsmale
  • tăsmalele
genitiv-dativ singular
  • tăsmale
  • tăsmalei
plural
  • tăsmale
  • tăsmalelor
vocativ singular
plural
tisma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tașma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tasmă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tasma, tasmalesubstantiv feminin

  • 1. regional Fir sau panglică de mătase, de ață, de piele etc. DEX '09 DLRLC
    diminutive: tăsmăluță
    • format_quote O tasma îngustă de lînă neagră. HOGAȘ, H. 52. DLRLC
    • format_quote Un sfeștoc de busuioc proaspăt, legat cu o cochetă tasma neagră. NEGRUZZI, S. I 324. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.