4 intrări
20 de definiții

Explicative DEX

TARTĂ, tarte, s. f. Prăjitură făcută dintr-un strat subțire de aluat fraged, acoperit cu fructe și cu cremă. – Din fr. tarte.

talță sf vz tarță

tartă sf [At: DL / Pl: ~te / E: fr tarte] Prăjitură făcută dintr-un strat de aluat fraged, acoperit cu dulceață, fructe (și cu cremă).

tarță sf [At: ALR I, 1544/100 / V: (reg) talță / Pl: ~țe / E: mg (dohány) tárca] (Trs) Tabacheră pentru tutun.

târtă2 sf [At: MARDARIE, L. 323 / Pl: ? / E: ns cf tutoi1] (Trs) Fluier (cu găuri) pe care și-l fac copiii din coajă de salcie.

târtă1 sf [At: DDRF / Pl: ~te / E: bg търта] (Reg) 1 Târtiță (2). 2 Babă vrăjitoare.

TARTĂ, tarte, s. f. Prăjitură făcută dintr-un strat subțire de aluat fraged, acoperit cu fructe și cu cremă. – Din fr. tarte.

TARTĂ, tarte, s. f. Prăjitură făcută din aluat fraged, umplută cu cremă sau cu fructe.

TARTĂ, tarte, s. f. Prăjitură făcută din aluat fraged acoperit cu fructe (și cu cremă). – Fr. tarte.

TARTĂ s.f. Prăjitură făcută dintr-un strat de aluat acoperit cu dulceață, cu cremă sau cu fructe. [< fr. tarte].

TARTĂ s. f. prăjitură dintr-un strat de aluat acoperit cu dulceață, cu cremă sau cu fructe. (< fr. tarte)

TARTĂ ~e f. Produs de patiserie preparat dintr-o foaie de aluat, acoperită cu fructe, dulceață, cremă etc. și coaptă. /<fr. tarte

Ortografice DOOM

tartă s. f., g.-d. art. tartei; pl. tarte

tartă s. f., g.-d. art. tartei; pl. tarte

tartă s. f., g.-d. art. tartei; pl. tarte

Etimologice

TÎRȚE s. f. pl. (Var., Olt.) Zarțale. (din sb. zrcalo = oglindă)

Sinonime

TARȚĂ s. v. portțigaret, tabacheră.

TÂRTĂ s. v. târtiță.

tarță s. v. PORTȚIGARET. TABACHERĂ.

tîrtă s. v. TÎRTIȚĂ.

Intrare: tartă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tartă
  • tarta
plural
  • tarte
  • tartele
genitiv-dativ singular
  • tarte
  • tartei
plural
  • tarte
  • tartelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: tarță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarță
  • tarța
plural
  • tarțe
  • tarțele
genitiv-dativ singular
  • tarțe
  • tarței
plural
  • tarțe
  • tarțelor
vocativ singular —
plural —
talță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: târtă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târtă
  • târta
plural
  • târte
  • târtele
genitiv-dativ singular
  • târte
  • târtei
plural
  • târte
  • târtelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: târțe
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • târțe
  • târțele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • târțe
  • târțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tartă, tartesubstantiv feminin

  • 1. Prăjitură făcută dintr-un strat subțire de aluat fraged, acoperit cu fructe și cu cremă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.