3 intrări
24 de definiții

Explicative DEX

TÂRȘĂIT, -Ă adj. v. târșâit2.

TÂRȘĂIT, -Ă adj. v. târșâit2.

TÂRȘÂIT2, -Ă, târșâiți, -te, adj. (Despre picioare sau încălțăminte) Care se târșâie, care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific; (despre mers) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii. [Var.: (reg.) târșăit, -ă, târșit, -ă adj.] – V. târșâi.

TÂRȘÂIT2, -Ă, târșâiți, -te, adj. (Despre picioare sau încălțăminte) Care se târșâie, care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific; (despre mers) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii. [Var.: (reg.) târșăit, -ă, târșit, -ă adj.] – V. târșâi.

TÂRȘIT, -Ă adj. v. târșâit2.

TÂRȘIT, -Ă adj. v. târșâit2.

tarsită sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr tarsite] (Med) Inflamație a cartilajelor tarsiene (1).

tarșiță sf vz târșiță

tărșiță sf vz târșiță

târsit, ~ă a vz târșit3

târsiță sf vz târșiță

târșăit2, ~ă a vz târșăit2

târșâit2, ~ă a [At: TEODOREANU, M. U. 390 / V: (reg) ~șăit, ~șit / Pl: ~iți, ~e / E: târșâi] (Pop) 1 (D. picioare, încălțăminte) Care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific. 2 (D. mers, pași) Care produce un zgomot specific prin frecarea tălpii de pământ.

târșit3, ~ă a [At: GRAIUL, I, 323 / V: (reg) ~rsit / Pl: ~iți, ~e / E: târși1] 1 (Ban; Trs; d. terenuri) De pe care s-au tăiat copacii etc. (pentru a-l transforma în teren arabil) Si: defrișat. 2 (Reg) Turtit (1). 3 (Reg; fig; d. oameni) Aiurit2 (2). 4 (Trs; Mol; d. persoane) Dezbrăcat2 (2). 5 (Reg) Care stă în poziție necuviincioasă Si: crăcănat. 6 (Pfm) Care are o bogată experiență de viață.

târșit4, ~ă a vz târșâit2

târșiță sf [At: LB / V: (reg) tar~, tăr~, ~rsi~ / E: târsă1 + -iță] 1 (Trs) Sapă. 2 (Trs) Târnăcop cu care se târșește1 (1). 3 (Reg; spc) Sapă îngustă, de 8-10 cm, întrebuințată de olari la scoaterea argilei.

TÎRȘĂIT, -Ă adj. v. tîrșîit2.

TÎRȘIT1, -Ă adj. v. tîrșîit2.

TÎRȘÎIT2, -Ă, tîrșîiți, -te, adj. (Despre picioare sau despre încălțăminte) Care (se) tîrșîie, frecîndu-se de pămînt în mers. (Atestat în forma tîrșit) Se întoarse către ceilalți, cu pași tîrșiți. MIHALE, O. 369. ◊ (Adverbial, atestat în forma tîrșăit) Apăru din colțul colinei, mergînd tîrșăit și cocoșat, un moșneag gros. PREDA, Î. 36. – Variante: tîrșăit, -ă, tîrșit, -ă adj.

TÎRȘIT2, -Ă adj. v. tîrșîit2.

TARSITĂ s.f. (Med.) Inflamație a cartilajelor tarsiene. [< fr. tarsite].

TARSITĂ s. f. inflamație a pleoapelor.[1] (< fr. tarsite)

  1. Definiție probabil greșită, neconfirmată de alte dicționare. — gall

Ortografice DOOM

tarsită s. f., g.-d. art. tarsitei

Sinonime

TÂRȘIT adj. v. crăcănat, defrișat, despădurit, despuiat, dezbrăcat, dezgolit, gol, neîmbrăcat, nud, teșit, turtit.

TÂRȘIȚĂ s. v. sapă.

tîrșit adj. v. CRĂCĂNAT. DEFRIȘAT. DESPĂDURIT. DESPUIAT. DEZBRĂCAT. DEZGOLIT. GOL. NEÎMBRĂCAT. NUD. TEȘIT. TURTIT.

tîrșiță s. v. SAPĂ.

Intrare: tarsită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarsită
  • tarsita
plural
  • tarsite
  • tarsitele
genitiv-dativ singular
  • tarsite
  • tarsitei
plural
  • tarsite
  • tarsitelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: târșâit (adj.)
târșâit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșâit
  • târșâitul
  • târșâitu‑
  • târșâită
  • târșâita
plural
  • târșâiți
  • târșâiții
  • târșâite
  • târșâitele
genitiv-dativ singular
  • târșâit
  • târșâitului
  • târșâite
  • târșâitei
plural
  • târșâiți
  • târșâiților
  • târșâite
  • târșâitelor
vocativ singular — —
plural — —
târșăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșăit
  • târșăitul
  • târșăitu‑
  • târșăită
  • târșăita
plural
  • târșăiți
  • târșăiții
  • târșăite
  • târșăitele
genitiv-dativ singular
  • târșăit
  • târșăitului
  • târșăite
  • târșăitei
plural
  • târșăiți
  • târșăiților
  • târșăite
  • târșăitelor
vocativ singular — —
plural — —
târșit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșit
  • târșitul
  • târșitu‑
  • târșită
  • târșita
plural
  • târșiți
  • târșiții
  • târșite
  • târșitele
genitiv-dativ singular
  • târșit
  • târșitului
  • târșite
  • târșitei
plural
  • târșiți
  • târșiților
  • târșite
  • târșitelor
vocativ singular — —
plural — —
târșiit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșiit
  • târșiitul
  • târșiitu‑
  • târșiită
  • târșiita
plural
  • târșiiți
  • târșiiții
  • târșiite
  • târșiitele
genitiv-dativ singular
  • târșiit
  • târșiitului
  • târșiite
  • târșiitei
plural
  • târșiiți
  • târșiiților
  • târșiite
  • târșiitelor
vocativ singular — —
plural — —
târsit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: târșiță
târșiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșiță
  • târșița
plural
  • târșițe
  • târșițele
genitiv-dativ singular
  • târșițe
  • târșiței
plural
  • târșițe
  • târșițelor
vocativ singular —
plural —
tarșiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tărșiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
târsiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tarsită, tarsitesubstantiv feminin

  • 1. medicină Inflamație a cartilajelor tarsiene. DN
  • 2. Inflamație a pleoapelor. MDN '00
etimologie:

târșâit, târșâităadjectiv

  • 1. (Despre picioare sau încălțăminte) Care se târșâie, care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific; (despre mers) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Se întoarse către ceilalți, cu pași tîrșiți. MIHALE, O. 369. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Apăru din colțul colinei, mergînd tîrșăit și cocoșat, un moșneag gros. PREDA, Î. 36. DLRLC
etimologie:
  • vezi târșâi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.