11 definiții pentru tardivitate
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
TARDIVITATE s. f. (Rar) Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă, înceată. – Tardiv + suf. -itate. Cf. fr. tardiveté.
TARDIVITATE s. f. (Rar) Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă, înceată. – Tardiv + suf. -itate. Cf. fr. tardiveté.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
tardivitate sf [At: COSTINESCU / E: fr tardiveté] 1 Caracterul a ceea ce este tardiv (1). 2 Dezvoltare înceată Si: întârziere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TARDIVITATE s. f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă. V. întîrziere. Încă de la pornirea procesului, simțise puterea incidentului de tardivitate ce i se putea ridica. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TARDIVITATE s. f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă. – După fr. tardiveté.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de pan111
- acțiuni
TARDIVITATE s.f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv. [Cf. fr. tardivité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TARDIVITATE s. f. faptul, însușirea de a fi tardiv. (< fr. tardiveté)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TARDIVITATE f. Caracter tardiv. /<fr. tardiveté
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*tardivitáte f. (d. tardiv; fr. tardivité). Caracteru de a fi tîrziŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
tardivitate (rar) s. f., g.-d. art. tardivității
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tardivitate (rar) s. f., g.-d. art. tardivității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tardivitate s. f., g.-d. art. tardivității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
tardivitatesubstantiv feminin
- 1. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă, înceată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Încă de la pornirea procesului, simțise puterea incidentului de tardivitate ce i se putea ridica. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE. DLRLC
-
etimologie:
- Tardiv + -itate. DEX '98 DEX '09
- tardiveté DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.