9 definiții pentru tarancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TARÁNCĂ, tărănci, s. f. (Iht.; reg.) Ocheană. – Et. nec.

TARÁNCĂ, tărănci, s. f. (Iht.; reg.) Ocheană. – Et. nec.

tarancă sf [At: ANTIPA, P. 711 / V: (reg) tala~, ~ni / E: ucr таранка] (Iht; reg) Babușcă1 (1) (Rutilus rutilus).

TARÁNCĂ, tărănci, s. f. (Iht.) Ocheană. Taranca... este un pește sărat și apoi uscat repede în aer liber, la umbră. ANTIPA, P. 711.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

taráncă (reg.) s. f., g.-d. art. tărắncii; pl. tărắnci

taráncă s. f., g.-d. art. tărăncii; pl. tărănci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TARÁNCĂ s. v. babușcă, ocheană.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tarấncă, tărinci, s.f. (reg.) 1. fierul care leagă osia carului de perinoc. 2. schimbător de plug.

Intrare: tarancă
substantiv feminin (F82)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarancă
  • taranca
plural
  • tărănci
  • tărăncile
genitiv-dativ singular
  • tărănci
  • tărăncii
plural
  • tărănci
  • tărăncilor
vocativ singular
plural

tarancă

etimologie: