TAPAJ, tapaje, s. n. Zgomot mare produs de lovituri, de glasuri care răsună în același timp; protest zgomotos, opunere manifestată în mod violent și gălăgios; larmă, tămbălău, gălăgie, vociferare, scandal. ◊ Expr. A face tapaj = a protesta zgomotos, a provoca discuții, a face scandal.