15 definiții pentru taoism / daoism
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TAOISM s. n. Sistem filosofic și religios fondat în sec. VI Î.H., reprezentând unul dintre cele două mari curente ale gândirii chineze, alături de confucianism, de care se deosebește prin idealul de viață autonom, în armonie cu natura. [Var.: daoism s. n.] – Din fr. taoïsme.
taoism sns [At: DN3 / P: tao-i~ / V: da~ / E: fr taoisme] 1 Curent în filozofia chineză veche, bazat pe noțiunea de tao „drum, cale”, înțeleasă ca ordine universală, proprie fenomenelor naturii, vieții sociale și gândirii omenești. 2 Religie chineză care a existat până în sec. XVII și care a avut la bază concepția taoistă (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TAOISM s. n. Curent în filozofia chineză veche bazat pe acțiunea de tao „drum, cale”, înțeleasă ca ordine universală, proprie fenomenelor naturii, vieții sociale și gândirii omenești; religie chineză care a existat până în sec. XVII și care a avut la bază această concepție. [Pr.: ta-o-ism. – Var.: daoism s. n.] – Din fr. taoïsme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
TAOISM s.n. Direcție principală a filozofiei antice chineze, inaugurată de Lao-dzî, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist și altul idealist, după interpretarea dată noțiunii de „tao”. ♦ Religie chineză constituind un amalgam al cultului spiritelor naturii și ale strămoșilor, al ideilor lui Lao-dzî și de diverse credințe. [Pron. tao-ism, var. daoism s.n. / cf. fr. taoïsme < chin. tao – cale].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAOISM s. n. direcție principală a filozofiei antice chineze, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist și altul idealist, după interpretarea dată noțiunii de „tao”. ◊ religie chineză, amalgam al cultului spiritelor naturii și ale strămoșilor, al ideilor lui Lao-dzî și al diverselor credințe. (< fr. taoïsme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DAOISM s. n. v. taoism.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DAOISM s. n. v. taoism.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
daoism sn vz taoism
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DAOISM s.n. v. taoism.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DAOISM s. n. elem. taoism.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!taoism s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!taoism/daoism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
taoism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
daoism v. taoism
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
daoism v. taoism
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
daoism (taoism) s. n. 1. Curent principal în filozofia chineză antică, apărut în sec. 4-3 î. Hr. și având ca punct central noțiunea dao, interpretată pe plan ontologic ca drum firesc a lucrurilor, ca lege a mișcării și a schimbării universale, ca temelie a lumii. 2. Religie constituită în China, în sec. 4-3 î. Hr., prin instituirea cultului Lao-țzî și transformarea noțiunii dao în principiu divin, înțeleasă ca ordine universală proprie naturii, vieții sociale și gândirii omenești. [Var.: taoism s. n.] – Din fr. taoïsme (< chin.).
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
taoism / daoismsubstantiv neutru
- 1. Sistem filozofic și religios fondat în secolul VI Î.H., reprezentând unul dintre cele două mari curente ale gândirii chineze, alături de confucianism, de care se deosebește prin idealul de viață autonom, în armonie cu natura. DEX '09
- diferențiere Direcție principală a filozofiei antice chineze, inaugurată de Lao-dzî, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist și altul idealist, după interpretarea dată noțiunii de „tao”. DN
- diferențiere1. Religie chineză constituind un amalgam al cultului spiritelor naturii și ale strămoșilor, al ideilor lui Lao-dzî și de diverse credințe. DN
-
etimologie:
- taoïsme DEX '09 DEX '98 DN