4 intrări

school Articole pe această temă:

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLURÁLE TÁNTUM, pluralia tantum, loc. adj. (Despre un nume) Care are numai formă de plural. – Loc. lat.

SINGULÁRE TÁNTUM, singularia tantum, loc. adj. (Despre substantive) Care are numai formă de singular; care este defectiv de plural. – Loc. lat.

plurale tantum la [At: IORDAN, L. R. 291 / V: ~lia ~ / E: lat pluralia tantum (pll plurale tantum)] (D. un substantiv) Care are numai formă de plural Si: (îvr) plurativ.

pluralia tantum[1] la vz plurale tantum

  1. În original, fără accente — LauraGellner

tantum ergo Is [At: DN3 / E: lat tantum ergo] 1 Începutul unui imn liturgic creștin. 2 (Fig) Declarație (1) deschisă.

PLURALE TANTUM adj. (Despre un nume) Care are numai formă de plural. – Loc. lat.

TANTUM ERGO loc. s. 1. Începutul unui imn liturgic creștin. 2. (Fig.) Spunere a unor lucruri în față, declarație deschisă. [< lat. tantum ergo – un atât de mare (jurământ)].

PLURÁLE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) folosit numai la plural, defectiv de singular. (< lat. plurale tantum)

SINGULÁRE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) care are numai formă de singular; defectiv de plural. (< lat. singulare tantum)

TÁNTUM ÉRGO loc. s. 1. începutul unui imn liturgic creștin. 2. (fig.) spunere a unor lucruri în față, declarație dechisă. (< lat. tantum ergo, un atât de mare /jurământ/)

PLURÁLE: ~ tántum adj. (despre nume) Care are numai formă de plural. /Cuv. lat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plurále tántum (lat.) loc. adj. (substantiv ~), pl. plurália tántum (-li-a) (substantive ~)

singuláre tántum loc. adj., pl. singulária tántum (-ri-a)

plurále tántum loc. adj. (substantiv plurale tantum), pl. plúralia tántum (sil. -li-a) (substantive pluralia tantum)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLURALIA TÁNTUM adj., s. (GRAM.) (înv.) plurativ. (Substantive ~.)

PLURALIA TANTUM adj., s. (GRAM.) (înv.) plurativ. (Substantive ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PLURALE TANTUM: locuțiune latină care se referă la un nume ce are „numai formă de plural”. Denumirea s-a extins asupra tuturor substantivelor care au numai formă de plural, adică asupra acelor substantive ce denumesc obiecte existente ca o multiplicitate de exemplare din aceeași categorie, ajungând astfel să simbolizeze o întreagă categorie (grupă): Ploiești, Topoloveni, Câmpurile, Ulmi, Florii, Rusalii; bretele, foarfeci, ochelari, pantaloni; câlți, icre, ițe, jumări, măruntaie, moaște, zori etc.

SINGULARE TANTUM: locuțiune latină care se referă la un nume ce are „numai formă de singular”. Denumirea s-a extins asupra tuturor substantivelor care au numai formă de singular, adică asupra acelor substantive ce denumesc abstracte sau obiecte concepute ca o singularitate: foame, sete, cinste etc.; linte, bob, mazăre, mei, rapiță; unt, untură, zer, miere, brânză, cașcaval, lapte etc.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PLURALIA TANTUM (loc. lat.) loc. adj. (Despre nume) Care are numai formă de plural (ex. tăiței, Carpați).

Intrare: tantum
tantum
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: plurale tantum
plurale tantum locuțiune adjectivală
compus
Plural: pluralia tantum.
  • plurale tantum
Intrare: singulare tantum
singulare tantum locuțiune adjectivală
compus
Plural: singularia tantum.
Surse flexiune: DOR
  • singulare tantum
Intrare: tantum ergo
compus
  • tantum ergo

plurale tantum

  • 1. (Despre un nume) Care are numai formă de plural.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 sinonime: plurativ
  • comentariu (la) plural Pluralia tantum.

etimologie:

singulare tantum

  • 1. (Despre substantive) Care are numai formă de singular; care este defectiv de plural.
    surse: DEX '09 DTL
    • 1.1. Denumirea s-a extins asupra tuturor substantivelor care au numai formă de singular, adică asupra acelor substantive ce denumesc abstracte sau obiecte concepute ca o singularitate: foame, sete, cinste etc.; linte, bob, mazăre, mei, rapiță; unt, untură, zer, miere, brânză, cașcaval, lapte etc.
      surse: DTL
  • comentariu (la) plural Singularia tantum.
    surse: DOOM 2

etimologie:

tantum ergo

  • 1. Începutul unui imn liturgic creștin.
    surse: DN
  • 2. figurat Spunere a unor lucruri în față, declarație deschisă.
    surse: DN

etimologie:

  • limba latină tantum ergo – un atât de mare (jurământ)
    surse: DN