8 definiții pentru tanana

TANANÁ s. f. (Reg.) Numele unui dans țigănesc; melodie după care se execută acest dans; tananica. – Din țig. tanana.

TANANÁ s. f. (Reg.) Numele unui dans țigănesc; melodie după care se execută acest dans; tananica. – Din țig. tanana.

TANANÁ s. f. (Mold.) Numele unui dans țigănesc. (Atestat cu o grafie învechită) Așa, nelegiuitule !... Și cînd îi giuca tananaoa în căldare, am să te întreb: ce ai făcut cu răzășia mea ? ALECSANDRI, T. 1585.

tananá (reg.) s. f., art. tananáua

tananá s. f., art. tananáua

tananá (-ále), s. f. – Dans țigănesc. Origine necunoscută, probabil țig.

tananà f. horă țigănească executată de băieți și fete de țigani cari (lovindu-și trupul cu picicoarele și sărind în loc pe marginea drumului) joacă înaintea călătorilor cerându-le de milă: când ei juca tananaua AL. [Vorbă luată din țigănește].

tananá f. (șig.). Dansu dancilor care țopăĭe cerînd parale cînd trec boĭeriĭ: danciĭ joacă tananaŭa. – Și tananíca, ĭar ca adv. tananíca-tanana: cînd ĭ-am ars Țiganuluĭ un bicĭ, a început a juca tananica-tanana ! (Zic și Italieniĭ tananai, gălăgie).

Intrare: tanana

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tanana tananaua
plural
genitiv-dativ singular tananale tananalei
plural
vocativ singular
plural