2 definiții pentru tampar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÎMBAR s. n. (Mold., ȚR, Pan., Tians. SV) Haină, veșmînt. A: Luați tîmbariul și o bateți. DVS, 8r. Țiindu-i giupîneasa lui poala tîmbariului despre partea ce era paznici. N. COSTIN. B: Utvorenie. Tîmbariul. LEX., 292; cf. ST. LEX., 305. C: Și în tîmbariu de urșînic îmbrăcară pre el. NT 1648, 130v. Tembar. AC, 374.' Etimologie: ngr. tampárion.

tîmbár n., pl. e (ngr. tambári [scris tamp-], d. it. tabarro, manta). Vechĭ. Veșmînt. Cămașă. Un fel de manta femeĭască (Iorga, Negoț. 166).

Intrare: tampar
tampar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.