3 intrări
25 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (7)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TALION1, talioni, s. m. (Reg.) Ban vechi. – Et. nec.
TALION2 s. n. Formă primitivă de pedeapsă prin care se aplică celui vinovat un rău identic sau similar cu acela pe care acesta l-a provocat victimei. ◊ Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, prin care se aplica vinovatului o pedeapsă identică cu fapta de care se făcea culpabil. [Pr.: -li-on] – Din fr. talion.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
talion1 sm [At: ARHIVA XXIV, 74 / P: ~li-on / Pl: ~i / E: tc talyon] 1 (Mun; Olt) Plantă erbacee mirositoare, cu frunze late, întrebuințată în medicina populară sau ca mirodenie. 2 (Iuz) Plasture servind la fixarea unui pansament sau care conține diferite sucuri de plante ori substanțe medicamentoase Si: (iuz) diachilon.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
talion2 sm [At: CARDAȘ, C. P. 190 / P: ~li-on / Pl: ~i / E: nct] (Mol) Ban vechi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
talion3 sn [At: COSTINESCU / P: ~li-on / V: (înv) ~iune / E: lat talio, -onis, ger Talion, fr talion] 1 Pedeapsă ca formă de răzbunare (specifică orânduirii sclavagiste), care constă în tratarea vinovatului în același mod în care a procedat și el cu victima. 2 (Îs) Legea ~ului Lege penală la unele popoare din vechime, prin care se aplica vinovatului o pedeapsă identică cu fapta de care se facea culpabil. 3 (Înv; îe) A trage Ia ~ (pe cineva) A se răzbuna pe cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TALION s. n. Pedeapsă sau răzbunare (specifică orânduirii sclavagiste) care constă în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima lui. ◊ Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, prin care se aplică vinovatului o pedeapsă identică cu fapta de care se făcea culpabil. [Pr.: -li-on] – Din fr. talion.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
TALION2, talioane, s. n. Plantă erbacee, frumos, mirositoare, cu frunze late, întrebuințată în medicina populară sau ca plantă culinară. Frunzuliță talion, În grădină la Ion, Toate păsărelele-mi dorm. MAT. FOLK. 1353.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TALION1 s. n. Pedeapsă sau răzbunare care constă în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima sa. ◊ Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, prin care se aplica vinovatului o pedeapsă identică cu crima de care s-a făcut culpabil. Legea talionului este: ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TALION s.n. Pedeapsă sau răzbunare care constă în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima lui. ♦ Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, potrivit căreia vinovatul era tratat în același chip cum a procedat (sau a vrut să procedeze) cu victima sa. [Pron. -li-on. / < fr. talion, cf. lat. talio < talis – la fel].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TALION s. n. pedeapsă, răzbunare în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima. ◊ legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, potrivit căreia vinovatul era tratat în același chip în care a procedat cu victima sa. (< fr. talion)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TALION ~oane n. (în orânduirea sclavagistă) Pedeapsă sau răzbunare prin care un vinovat este supus unei pedepse care să-i provoace același rău pe care l-a produs asupra victimei. ◊ Legea ~onului lege penală la unele popoare din vechime, prin care inculpatului i se aplică o pedeapsă identică sau similară cu răul săvârșit de el. [Sil. -li-on] /<lat. talio, ~onis, fr. talion, germ. Talion
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
talion n. numele popular al unui blastru făcut din diferite sucuri de plante. [Alterațiune din termenul farmaceutic DIÁHYLON].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) talión n., pl. oane (ngr. diáhylon, id., infl. de turc. talĭun, nalbă). Emplastru unsuros care se pune pe buboaĭe ca să le grăbească coacerea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) talión, V. taliune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
taliune sf vz talion3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
taliune f. pedeapsă prin care vinovatul era tratat în acelaș chip cum dânsul a tratat pe altul: ochiu pentru ochiu și dinte pentru dinte, așa era legea taliunii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*taliúne f. (lat. tálio, -ónis, f., d. talis, asemenea). Pedeapsă la fel cu vătămarea. De ex., dacă țĭ-a scos unu un ochĭ, să-ĭ scoțĭ și tu luĭ unu. – Și talion, n. (fr. talion și it. taglione, m.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
talion2 (pedeapsă) (desp. -li-on) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
talion3 (plantă; plasture) (reg., înv.) (desp. -li-on) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
talion1 (ban vechi) (reg.) (desp. -li-on) s. m., pl. talioni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
talion3 (pedeapsă) (-li-on) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!talion2 (plantă, plasture) (reg., înv.) (-li-on) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
talion1 (ban vechi) (reg.) (-li-on) s. m., pl. talioni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
talion (pedeapsă, plantă, plasture) s. n. (sil. -li-on), (plante, plasturi) pl. talioane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
talion (talioane), s. n. – Plasture. Ngr. δίαχυλον (Cihac, II, 705; Șeineanu), probabil influențat de tc. talyun „nalbă” (Bogrea, Dacor., II, 738).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ta-li-on
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ta-li-on
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ta-li-on
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ta-li-on
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
talion, talionisubstantiv masculin
- 1. Ban vechi. DEX '09
etimologie:
- DEX '09
talion, talioanesubstantiv neutru
- 1. Formă primitivă de pedeapsă prin care se aplică celui vinovat un rău identic sau similar cu acela pe care acesta l-a provocat victimei. DEX '09 DLRLC DN
- 1.1. Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, prin care se aplica vinovatului o pedeapsă identică cu fapta de care se făcea culpabil. DEX '09 DLRLC DN
- Legea talionului este: ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. DLRLC
-
-
etimologie:
- talion DEX '09 DEX '98 DN
talion, talionisubstantiv masculin
- 1. Plantă erbacee, frumos mirositoare, cu frunze late, întrebuințată în medicina populară sau ca plantă culinară. DLRLC
- Frunzuliță talion, În grădină la Ion, Toate păsărelele-mi dorm. MAT. FOLK. 1353. DLRLC
-