5 definiții pentru talașcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TALÁȘCĂ, tălăști, s. f. (Reg.) Curea de încins mijlocul; cingătoare. – Et. nec.

TALÁȘCĂ, tălăști, s. f. (Reg.) Curea de încins mijlocul; cingătoare. – Et. nec.

talașcă sf [At: I. CR. VI, 29 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Cingătoare (1).

TALÁȘCĂ, tălăști, s. f. (Regional) Curea de încins; cingătoare. Talașcă... un fel de curea. I. CR. VI 29.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

taláșcă (reg.) s. f., g.-d. art. tălắștii; pl. tălắști

taláșcă s. f., g.-d. art. tălăștii; pl. tălăști

Intrare: talașcă
talașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F92)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • talașcă
  • talașca
plural
  • tălăști
  • tălăștile
genitiv-dativ singular
  • tălăști
  • tălăștii
plural
  • tălăști
  • tălăștilor
vocativ singular
plural

talașcă

etimologie: