5 definiții pentru tabuistic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TABUISTIC, -Ă, tabuistici, -ce, adj. (Livr.) Care ține de tabu; care provine din tabu.- Tabu + suf. -istic.
tabuistic, ~ă a [At: VIANU, M. 70 / P: -bu-i- / Pl: ~ici, ~ice / E: tabu + -istic] 1 (Liv) Care ține de tabu (1). 2 Care provine din tabu (1). 3 Cu caracter de tabu (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TABUISTIC, -Ă, tabuistici, -ce, adj. (Livr.) Care ține de tabu; care provine din tabu. – Tabu + suf. -istic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TABUISTIC, -Ă adj. referitor la tabu, care provine din tabu. (< germ. tabuistisch)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tabuistic adj. m., pl. tabuistici; f.sg. tabuistică, pl. tabuistice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: tabuistic
tabuistic adjectiv
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tabuistic, tabuisticăadjectiv
- 1. Care ține de tabu; care provine din tabu. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Tabu + sufix -istic. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.