5 definiții pentru tabuism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TABUÍSM s. n. Sistem de interdicții bazat pe tabuuri. – Tabu + suf. -ism.

tabuism sn [At: DEX-S / Pl: (rar) ~e / E: tabu + -ism] Sistem de interdicții magice și mitologice bazat pe tabuuri (1).

TABUÍSM s. n. Sistem de interdicții magice și mitologice bazat pe tabuuri. – Tabu + suf. -ism.

TABUÍSM s. n. caracter de tabu, interdicție bazată pe tabu. (< tabui + -ism)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: tabuism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabuism
  • tabuismul
  • tabuismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tabuism
  • tabuismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tabuism

  • 1. Sistem de interdicții bazat pe tabuuri.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

  • Tabu + sufix -ism.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00