2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

taboriți smp [At: DEX / E: fr taborites] Membrii aripii radicale ai mișcării husite, reprezentând interesele țăranilor și ale meșteșugarilor.

TABORÍȚI s. m. pl. Nume dat membrilor aripii radicale din mișcarea husită, reprezentând interesele maselor de țărani și de meșteșugari. – Din fr. taborites.

TABORÍȚI s.m.pl. (Ist.) Nume dat membrilor aripii revoluționare din mișcarea husită, reprezentând interesele țărănimii și ale meșteșugarilor. [< fr. taborites, cf. Tabor – cetate în sudul Cehiei].

TABORÍȚI s. m. pl. nume dat membrilor aripei revoluționare din mișcarea husită, reprezentând interesele țărănimii și ale meșteșugarilor. (< fr. taborites)

Taboriți m. pl. sectă de Husiti în sec. XV (numiți astfel după castelul Tabor în Boemia).

TABORÍT, taboriți, s. m. Membru al aripii separatiste din mișcarea husită, de orientare radicală. – Din fr. taborites.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

taborít s. m., pl. taboríți


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

taboríți s. m. pl. Denumire dată membrilor mișcării naționaliste fanatice din Boemia după arderea pe rug a lui Hus (1415), care au purtat un război de 15 ani împotriva catolicilor și husiților moderați. – Din fr. taborites.

TABORÍȚI (< fr. {i}; {s} n. pr. Tábor) s. m. pl. (IST.) Grup al husiților extremiști, grupați în jurul lui Jan Žižka la Tábor, care reprezentau interesele țăranilor și meșteșugarilor. Învinși în 1434 de catolici și de husiții moderați la Lipany.

Intrare: taboriți
taboriți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: taborit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taborit
  • taboritul
  • taboritu‑
plural
  • taboriți
  • taboriții
genitiv-dativ singular
  • taborit
  • taboritului
plural
  • taboriți
  • taboriților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

taborit

  • 1. Membru al aripii separatiste din mișcarea husită, de orientare radicală.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: