6 definiții pentru tălpuitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] – Tălpui + suf. -tor.

TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] – Tălpui + suf. -tor.

tălpuitor sn [At: NOM. PROF. 46 / P: (nob) ~pu-i~ / Pl: ~i / E: tălpui + -tor] Muncitor care lucrează la tălpuirea (1-2) încălțămintei Si: cizmar.

TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei.

TĂLPUITÓR ~i m. Muncitor specializat în operații de tălpuire a încălțămintei. /a talpui + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tălpuitór (-pu-i-) s. m., pl. tălpuitóri

tălpuitór s. m., pl. tălpuitóri

Intrare: tălpuitor
  • silabație: tăl-pu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tălpuitor
  • tălpuitorul
  • tălpuitoru‑
plural
  • tălpuitori
  • tălpuitorii
genitiv-dativ singular
  • tălpuitor
  • tălpuitorului
plural
  • tălpuitori
  • tălpuitorilor
vocativ singular
  • tălpuitorule
plural
  • tălpuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tălpuitor

  • 1. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Tălpui + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09