6 definiții pentru tălpuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] – Tălpui + suf. -tor.
TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] – Tălpui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
tălpuitor sn [At: NOM. PROF. 46 / P: (nob) ~pu-i~ / Pl: ~i / E: tălpui + -tor] Muncitor care lucrează la tălpuirea (1-2) încălțămintei Si: cizmar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TĂLPUITÓR ~i m. Muncitor specializat în operații de tălpuire a încălțămintei. /a talpui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
tălpuitór (-pu-i-) s. m., pl. tălpuitóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tălpuitór s. m., pl. tălpuitóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: tăl-pu-i-tor
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
tălpuitor
- 1. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Tălpui + sufix -tor.surse: DEX '98 DEX '09