6 definiții pentru tăciunaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂCIUNÁȘ, tăciunași, s. m. Diminutiv al lui tăciune.Tăciune + suf. -aș.

tăciunaș sm [At: DACIA LIT. 145/18 / Pl: ~i / E: tăciune + -aș] 1-2 (Pop; șhp) Tăciune (1) (mic).

TĂCIUNÁȘ, tăciunași, s. m. Diminutiv a lui tăciune.Tăciune + suf. -aș.

TĂCIUNÁȘ, tăciunași, s. m. Diminutiv al lui tăciune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tăciunáș s. m., pl. tăciunáși

tăciunáș s. m., pl. tăciunáși

Intrare: tăciunaș
tăciunaș substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăciunaș
  • tăciunașul
  • tăciunașu‑
plural
  • tăciunași
  • tăciunașii
genitiv-dativ singular
  • tăciunaș
  • tăciunașului
plural
  • tăciunași
  • tăciunașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tăciunaș

  • 1. Diminutiv al lui tăciune.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Tăciune + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09