17 definiții pentru târcol

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRCÓL, târcoale, s. n. (în expr.) A da târcoale (sau, rar, un târcol) = a se învârti în preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur împrejur. – Din bg. tărkalo „cerc, roată”.

târcol sn [At: ODOBESCU, S. III, 253 / V: (reg) tor~, ~oa sf / Pl: ~oale / E: pvb târcoli] 1 (Reg; îlav) În ~ În cerc. 2 (Reg; îlpp) În (sau la) ~ul În jurul. 3 (Pfm; îe) A da ~oale sau, rar, a da, a face (un) ~ A se învârti în preajma cuiva sau a ceva (cu un anumit scop). 4 (Pfm; îae) A umbla pe lângă o femeie, căutând să-i câștige simpatia. 5 (Pop; rar; îe) A face un ~ A da o raită. 6 (Reg) Împrejmuire. 7 (Reg) Loc îngrădit lângă casă sau în câmp unde se țin vitele și oile Si: ocol. 8 (Olt) Margine. 9 (Olt) Circumferință (4). 10 (Reg; îf târcoală) Fiecare dintre cele două discuri de lemn în care sunt fixate capetele șiștorilor de la prâsnelul morii Si: (reg) talger (6), turtă (40). 11 (Mun; Olt; lpl) Rotițe de lemn la războiul de țesut, care ajută la schimbarea ițelor. 12 (Olt) Disc orizontal fixat în partea superioară a uneltei olarului. 13 (Olt; art.) Horă nedefinită mai îndeaproape. 14 (Olt; art.) Melodia după care se execută dansul târcoala (13).

TÂRCÓL, târcoale, s. n. (În expr.) A da târcoale (sau rar, un târcol) = a se învârti în preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur împrejur. – Din bg. tărkalo „cerc, roată”.

TÂRCÓL ~oále n.: A da (sau a face) ~oale (sau un ~) a) a se învârti în preajma cuiva sau a ceva; b) a face curte. /<bulg. tărcolo

târcol n. ocol: deie câțeva târcoale curții împărătești ISP. [Bulg. TRŬKOLO, cerc].

TÎRCÓL, tîrcoale, s. n. (Numai în expr.) A da tîrcoale (sau, rar, un tîrcol) = a se învîrti (în preajma cuiva sau a ceva), a umbla de jur împrejur. Moș Costache vine des să vadă casa, îi dă tîrcoale atente. CĂLINESCU, E. O. I 144. O viespe, cu trupul subțire și inelat, dădu cu îndărătnicie tîrcoale perelor de pe masă. C. PETRESCU, S. 178. Își priveau tăcuți clăițele de fîn, dădeau tîrcoale în jurul lor și oftau din greu. AGÎRBICEANU, S. P. 28. Se oprește să dea un tîrcol, cu ochii la marfă. CARAGIALE, O. II 81. (Fig.) Eu vă țiu pe loc, dînd mereu tîrcoale prin micile taine ale vieții ostășești. ODOBESCU, S. III 579. (Rar) A face un tîrcol = a da o raită. N-ar fi rău să te hotărăști a face cu mine un mic tîrcol de două zile pîn Harz. CARAGIALE, O. VII 170.

tîrcól n., pl. oale (bg. tŭrkalo, cerc, roată, infl. de ocol. V. torocală, rotocol și otrocol). Vest. O bucată de lemn rătundă în care se prind lemnele care formează prîsnelu. (E un tîrcol sus și unu jos). Fig. Mers în prejur p. a spiona, a ataca orĭ a face curte: la serată îĭ dădu tîrcoale toată vremea (Rebr. 2, 128). V. ocol, raĭtă, viraj, volant.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂRCÓL s. v. gard, împrejmuire, îngrăditură, ocol, ulucă.

TÂRCÓL s. (Olt. și Munt.) terpel. (Dădea ~ stânei.)

TÎRCOL s. (Olt. și Munt.) terpel. (Dădea ~ stînei.)

tîrcol s. v. GARD. ÎMPREJMUIRE. ÎNGRĂDITURĂ. OCOL. ULUCĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tîrcól (-oále), s. n. – Ocol, înconjur. – Mr., megl. tărcol. Bg. tărkalo, tărkolo (Cihac, II, 401). – Der. tîrcoli, vb. (a da tîrcoale), din bg. tărkaljam (Scriban).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

târcolul v. ciuleandra; fedeleșul (1).

Intrare: târcol
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târcol
  • târcolul
  • târcolu‑
plural
  • târcoale
  • târcoalele
genitiv-dativ singular
  • târcol
  • târcolului
plural
  • târcoale
  • târcoalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

târcol, târcoalesubstantiv neutru

  • chat_bubble A da târcoale (sau, rar, un târcol) = a se învârti în preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur împrejur. DEX '09 DLRLC
    sinonime: învârti
    • format_quote Moș Costache vine des să vadă casa, îi dă tîrcoale atente. CĂLINESCU, E. O. I 144. DLRLC
    • format_quote O viespe, cu trupul subțire și inelat, dădu cu îndărătnicie tîrcoale perelor de pe masă. C. PETRESCU, S. 178. DLRLC
    • format_quote Își priveau tăcuți clăițele de fîn, dădeau tîrcoale în jurul lor și oftau din greu. AGÎRBICEANU, S. P. 28. DLRLC
    • format_quote Se oprește să dea un tîrcol, cu ochii la marfă. CARAGIALE, O. II 81. DLRLC
    • format_quote figurat Eu vă țiu pe loc, dînd mereu tîrcoale prin micile taine ale vieții ostășești. ODOBESCU, S. III 579. DLRLC
  • chat_bubble rar A face un târcol = a da o raită. DLRLC
    • format_quote N-ar fi rău să te hotărăști a face cu mine un mic tîrcol de două zile pîn Harz. CARAGIALE, O. VII 170. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.