12 definiții pentru târșâială târșială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRȘÂIÁLĂ, târșâieli, s. f. Târșâit1. [Var.: (reg.) târșiálă s. f.] – Târșâi + suf. -eală.

târșâia sf [At: DELAVRANCEA, S. 226 / P: ~șâ-ia~ / V: (reg) ~șăi~, ~și~ / Pl: ~ieli / E: târșâi + -eală] (Pop) 1-2 Târșâit1 (1-2).

TÂRȘÂIÁLĂ, târșâieli, s. f. Târșâit1. [Pr.: -șâ-ia-.Var.: (reg.) târșiálă s. f.] – Târșâi + suf. -eală.

TÂRȘIÁLĂ s. f. v. târșâială.

TÂRȘIÁLĂ s. f. v. târșâială.

târșia sf vz târșâială

TÎRȘÎIÁLĂ, tîrșîieli, s. f. (Și în forma tîrșială) Tîrșîit. Roata din jurul lui îl asculta neclintită, ferindu-se chiar de a-și întinde picioarele, ca nu cumva tîrșiala rogojinelor să-i turbure șirul. DELAVRANCEA, S. 226. – Variantă: tîrșială s. f.

tîrșîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tîrșîi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

târșâiálă s. f., g.-d. art. târșâiélii; pl. târșâiéli

târșâiálă s. f., g.-d. art. târșâiélii; pl. târșâiéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂRȘÂIÁLĂ s. v. târșâit.

TÎRȘÎIA s. tîrșîit, tîrșîitură.

Intrare: târșâială
târșâială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșâia
  • târșâiala
plural
  • târșâieli
  • târșâielile
genitiv-dativ singular
  • târșâieli
  • târșâielii
plural
  • târșâieli
  • târșâielilor
vocativ singular
plural
târșială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșia
  • târșiala
plural
  • târșieli
  • târșielile
genitiv-dativ singular
  • târșieli
  • târșielii
plural
  • târșieli
  • târșielilor
vocativ singular
plural

târșâială târșială

etimologie:

  • Târșâi + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09