12 definiții pentru tâmplar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂMPLÁR, tâmplari, s. m. Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn; stoler. – Tâmplă2 + suf. -ar.

TÂMPLÁR, tâmplari, s. m. Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn; stoler. – Tâmplă2 + suf. -ar.

tâmplar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 327 / Pl: ~i / E: tâmplă2 + -ar] Meseriaș care face mobile și alte obiecte de lemn Si: (reg) stoler, tișlăr (1).

TÂMPLÁR ~i m. Muncitor specializat în confecționarea obiectelor din lemn; lemnar; dulgher. [Sil. tâm-plar] /tâmplă + suf. ~ar

tâmplar m. meșter ce face lucrări de lemn pentru interiorul caselor: uși, mese, mobile. [Primitiv: meșter de tâmple sau iconostase].

TÎMPLÁR, tîmplari, s. m. Meseriaș care face mobile și alte lucrări de lemn; (Mold.) stoler. V. dulgher.

tâmplár-modelór s. m. Tâmplar care confecționează modele ◊ „Vedeți, am lucrat ca tâmplar-modelor la turnătoria uzinelor «Tractorul» și am o pensie bună.” R.l. 1 IV 75 p. 2 (din tâmplar + modelor)

tâmplár-montatór s. m. 1964 Tâmplar care montează mobilele v. magazin-expoziție (din tâmplar + montator)

tîmplár m. (d. tîmplă 2). Vest. Meseriaș care face lucrurĭ de lemn (scaune, mese) maĭ supțirĭ de cît ale dulgheruluĭ. – În est stoler.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tâmplár s. m., pl. tâmplári

tâmplár s. m., pl. tâmplári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂMPLÁR s. (înv. și pop.) stoler, (reg.) bărdaș, cioplitor, (Ban. și Transilv.) măsar, tișlăr. (E ~ de profesie.)

TÎMPLAR s. (înv. și pop.) stoler, (reg.) bărdaș, cioplitor, (Ban. și Transilv.) măsar, tișlăr. (E ~ de profesie.)

Intrare: tâmplar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâmplar
  • tâmplarul
  • tâmplaru‑
plural
  • tâmplari
  • tâmplarii
genitiv-dativ singular
  • tâmplar
  • tâmplarului
plural
  • tâmplari
  • tâmplarilor
vocativ singular
  • tâmplarule
  • tâmplare
plural
  • tâmplarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tâmplar

  • 1. Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: stoler

etimologie:

  • Tâmplă + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98