2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tâlni [At: PO 112/8 / V: (îrg) tăl~ / Pzi: ~nesc / E: mg talál (dal tanál)] 1-2 vtr (Îrg) A (se) întâlni. 3 vr (Îrg; d. hotare) A se întâlni într-un punct. 4 vr (Mar; îf tălni) A se întâmpla. 5 vt (Reg) A nimeri ținta.

TÎLNI vb. (Mold.) A (se) întâlni. Răul va să te tălnească. DOSOFTEI, PS. Etimologie: magh. találni. Vezi și tîlniș, tîlnitură.

întîlnésc și (vechĭ, azĭ Bucov. Serbia) tîlnesc v. tr. (ung. találni). Găsesc în mers pe cineva care merge și el saŭ a venit de curînd: l-am întîlnit în drum spre casă. V. refl. Găsesc pe cineva pe drum: întorcîndu-mă acasă, m’am întîlnit cu el, ne-am întîlnit la colțu caseĭ. Mă cĭocnesc, mă încaĭer în duel saŭ în războĭ. V. întîmpin.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂLNÍ vb. v. ajunge, atinge, izbi, întâlni, întâmpla, lovi, nimeri, ochi, pocni, potrivi, vedea.

tîlni vb. v. AJUNGE. ATINGE. IZBI. ÎNTÎLNI. ÎNTÎMPLA. LOVI. NIMERI. OCHI. POCNI. POTRIVI. VEDEA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tâlní, tâlnesc, (tălni), vb. tranz., refl. – A (se) întâlni: „S-o tâlnit c-un turc bătrân” (Antologie, 1980: 333). – Din magh. tatálni „a întâlni” (DER, DEX), magh. talál (MDA).

Intrare: tâlni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tâlni
  • tâlnire
  • tâlnit
  • tâlnitu‑
  • tâlnind
  • tâlnindu‑
singular plural
  • tâlnește
  • tâlniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tâlnesc
(să)
  • tâlnesc
  • tâlneam
  • tâlnii
  • tâlnisem
a II-a (tu)
  • tâlnești
(să)
  • tâlnești
  • tâlneai
  • tâlniși
  • tâlniseși
a III-a (el, ea)
  • tâlnește
(să)
  • tâlnească
  • tâlnea
  • tâlni
  • tâlnise
plural I (noi)
  • tâlnim
(să)
  • tâlnim
  • tâlneam
  • tâlnirăm
  • tâlniserăm
  • tâlnisem
a II-a (voi)
  • tâlniți
(să)
  • tâlniți
  • tâlneați
  • tâlnirăți
  • tâlniserăți
  • tâlniseți
a III-a (ei, ele)
  • tâlnesc
(să)
  • tâlnească
  • tâlneau
  • tâlni
  • tâlniseră
Intrare: tâlnit
tâlnit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâlnit
  • tâlnitul
  • tâlnitu‑
  • tâlni
  • tâlnita
plural
  • tâlniți
  • tâlniții
  • tâlnite
  • tâlnitele
genitiv-dativ singular
  • tâlnit
  • tâlnitului
  • tâlnite
  • tâlnitei
plural
  • tâlniți
  • tâlniților
  • tâlnite
  • tâlnitelor
vocativ singular
plural
tâlnire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâlnire
  • tâlnirea
plural
  • tâlniri
  • tâlnirile
genitiv-dativ singular
  • tâlniri
  • tâlnirii
plural
  • tâlniri
  • tâlnirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)