SĂNIUȘ, săniușuri, s. n. 1. Loc pe coasta unui deal sau a unui dîmb pe care copiii se dau cu săniuțele; derdeluș. De pe coastele săniușurilor coboram la ghețuș. SADOVEANU, O. VIII 209. 2. Faptul de a se da cu săniuța pe zăpadă; săniat. Iarna pe gheață și la săniuș. CREANGĂ, A. 13. ◊ Loc. adv. De-a săniușul = lunecînd cu sania (sau ca sania). He, hei, domnișorule, bine-ar hi dacă s-ar învîrti [roata lumii], da vezi dumneata, că nu se învîrtește, o-mpedecat-o nu știu cine și merge de-a săniușul. HOGAȘ, M. N. 68. – Variantă: săniiș (ALECSANDRI, T. 398) s. n.