Definiția cu ID-ul 1226370:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sălaș sn [At: PSALT. 171 / V: (înv) sal~, sel~ / Pl: ~e, ~uri / E: mg sállos] 1 Locuință modestă Si: (înv) sălășluire (4). 2 (Pgn) Loc (special amenajat) în care cineva locuiește în mod statornic Si: domiciliu, locuință, (asr) lăcaș, (înv) sălășluire (5). 3 (Înv; pex) Sediu, reședință (a unei autorități a unei instituții etc.) Si: (înv) sălășluință (3), sălășluire (6), (îvr) sălașnă (3). 4 (Rar; îs) ~ de veci Mormânt. 5 (Rar; pex; csc) Persoanele (din aceeași familie) care locuiesc într-un sălaș (1). 6 (Pan; în concepții religioase) Loc imaginar considerat ca sediu pentru sfinți, ființe supraomenești, morți, etc. Si: (înv) sălășluire (8) . 7 Loc de adăpost (sau de culcuș) al animalelor sălbatice Si: bârlog (2), cuib (1), vizuină. 8 (Pan) Loc în care își petrec viața (sau poposesc vremelnic) păsările sălbatice și peștii Si: sălășluire (9). 9 (Rar; pex) Animale sălbatice care trăiesc într-un sălaș (7). 10 (Înv) Așternut, culcuș (al omului). 11 (Îe) A face ~ (cu cineva) A avea relații sexuale (cu cineva). 12 (Reg) Lăcaș de cult. 13 (Trs) Placentă. 14 (Trs; Mar) Sicriu (6). 15 Loc unde poposește cineva pentru a se odihni, pentru a găsi adăpost sau găzduire. 16 (De obicei în legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a căuta”, „a găsi” etc; pex) Găzduire vremelnică oferită cuiva (sau obținută de cineva) Si: sălășluire (13). 17 (Înv; îlv) A se afla în ~ A sălășlui. 18 Construcție (rudimentară) făcută pe locurile de pământ, în țarină, la munte etc., care servește ca locuință (sau ca adăpost sezonier) pentru oameni sau animale. 19 Loc unde își închid ciobanii oile, în timpul nopții, ca să îngrașe pământul cu excrementele. 20 (Reg; îf salaș) Loc unde se adăpostesc oile la amiază, în timpul verii Vz staniște. 21 (Înv) Cort (1). 22 (Pex) Campament sau așezare (temporară) în corturi Si: tabără. 23 (Spc; de obicei urmat de determinări ca „de țigani”, „țigănesc” etc.) Cort de țigani (nomazi). 24 (Pex) Familie sau grup de familii de țigani (nomazi sau robi) locuind de obicei în corturi, adesea aflate sub conducerea unui vătaf Si: șatră. 25 (Reg) Încăpere sau construcție specială dintr-o gospodărie unde se adăpostesc vitele Vz grajd. 26 (Reg) Încăpere sau construcție specială unde se adăpostesc oile Vz staul. 27 (Lpl) Acareturi (1). 28 (Înv) Mică așezare umană de proporțiile unui cătun sau ale unui sat Si: (înv) sălășluire (10).