săgetare sf [At: CORESI, EV. 14 / Pl: ~tări / E: săgeta] 1 Tragere cu săgeata (1) Si: săgetat¹ (1), săgetătură (1). 2 Țintire cu săgeata (1) Si: săgetat¹ (2), săgetătură (2). 3 Străpungere cu săgeata (1) Si: săgetat¹ (3), săgetătură (3). 4 Rănire cu lovituri de săgeată Si: săgetat¹ (4), săgetătură (4). 5 Ucidere prin lovituri de săgeată (1) Si: săgetat¹ (5), săgetătură (5). 6 (Îcr) Distanță parcursă de o săgeată (1) azvârlită din arc Si: (înv) săgetătură (6). 7 (Pop; fig; în credințe și în superstiții) Provocare (în mod brusc) de dureri fizice intense, suferință mare ori moarte. 8 Privire insistentă (și adesea aspră, dezaprobatoare). 9 Răspândire de raze, radiații. 10 Deplasare în mare viteză (și în linie dreaptă). 11 (Rar) Străbatere a înălțimilor. 12 (Rar; d. construcții) Dominare a unei construcții prin înălțime.