săbiuță sf [At: LEX. MARS. 211 / P: ~bi-u / Pl: ~țe / E: sabie + -uță] 1-2 (Șhp) Sabie (1) (mică) Si: săbioară (1-2), (reg) săbiușcă (1-2). 3 (Fam; rar) Epitet (depreciativ) pentru un sublocotenent tânăr. 4 (Iht); reg) Sabie (42) (Pelecus cultratus). 5 Plantă erbacee bulboasă din familia iridaceelor, cu tulpina dreaptă, adesea puțin sucită, cu frunze în formă de sabie (1) și cu flori purpurii, dispuse în racem Si: (pop) secerele (3), (reg) cocârdău, cocoșică, cordău, crin (20), floare vânătă, rogoz, săbioară (5), săgeată (39), săgețică (3), seceră (10), seceruică (5), seceruie, spetează (38) (Gladiolus imbricatus). 6 (Bot; reg) Gladiolă (Gladiolus gandavensis). 7 (Orn; reg) Cioc (12)-întors (Recurvirostra avosetta).