13 definiții pentru suveranitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUVERANITÁTE, suveranități, s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă. ♦ Atribut inerent, inalienabil și indivizibil al statului, care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte state. ♦ Suveranitate națională. Suveranitate de stat. – Din fr. souveraineté.

SUVERANITÁTE s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă. ◊ Suveranitate națională = independența unui stat față de alte state. Suveranitate de stat = supremație a puterii de stat în interiorul țării și independență față de puterea altor state. – Din fr. souveraineté.

SUVERANITÁTE s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune de soarta, de actele sau de interesele sale; autoritatea cea mai înaltă, putere supremă. Cetățeanul este un om ce trăiește într-o republică și are parte în suveranitate (stăpînire). BĂLCESCU, O. I 352. ◊ Suveranitate națională = independența unui stat față de alte state în ce privește afacerile interne și relațiile externe. Suveranitatea poporului = putere, autoritate supremă care emană de la popor. Suveranitatea poporului trebuie să fie în faptă punerea în lucru a puterii tuturor, țărmurită de hotarele dreptății și urmînd după un duh de frăție. BĂLCESCU, O. I 352.

SUVERANITÁTE s.f. Caracterul, situația, starea a ceea ce este suveran; putere supremă, independență a unui stat în relațiile internaționale. [Cf. fr. souveraineté].

SUVERANITÁTE s. f. calitatea de a fi suveran; putere supremă, independență a unui stat în relațiile internaționale. (< fr. souveraineté)

SUVERANITÁTE f. 1) Caracter suveran; independență. 2) Autoritate suverană. 3) fig. Forță suverană; putere supremă. [G.-D. suveranității] /<fr. souveraineté

suveranitate f. 1. autoritate supremă: în republici suveranitatea aparține națiunii însăș; 2. întindere de țară sub dependența unui suveran.

*suveranitáte f. (d. suveran; fr. souveraineté). Calitatea de a fi suveran.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!suveranitáte s. f., g.-d. art. suveranitắții; pl. suveranitắți

suveranitáte s. f., g.-d. art. suveranității; pl. suveranități


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUVERANÍTÁTE s. v. independență.

SUVERANITATE s. (POLITICĂ) independență, libertate, neatîrnare, (înv. și pop.) slobozenie, (înv. și reg.) slobozie, (înv.) nedependență, volnicie. (~ unui stat.)

Suveranitate ≠ dependență

Intrare: suveranitate
suveranitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suveranitate
  • suveranitatea
plural
  • suveranități
  • suveranitățile
genitiv-dativ singular
  • suveranități
  • suveranității
plural
  • suveranități
  • suveranităților
vocativ singular
plural