2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSȚINĂTÓR, -OÁRE, susținători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține o povară, care sprijină o greutate. 2. S. m. și f. Fig. Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor. ♦ Spec. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. – Susține + suf. -ător (după fr. souteneur).

SUSȚINĂTÓR, -OÁRE, susținători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține o povară, care sprijină o greutate. 2. S. m. și f. Fig. Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor. ♦ Spec. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. – Susține + suf. -ător (după fr. souteneur).

SUSȚINĂTÓR2, -OÁRE, susținători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care sprijină, susține, apără ceva sau pe cineva; apărător. O bucată de vreme soiul ăsta de artă n-a convenit celor ce se ocupau cu dînsa, cum n-au convenit multă vreme adevărurile științifice susținătorilor religiei. IONESCU-RION, C. 57. 2. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. Unica susținătoare a familiei.

SUSȚINĂTÓR1, -OÁRE, susținători, -oare, adj. Care susține o sarcină. Stîlpi susținători. ◊ (Substantivat) Nu lipseau nici susținătorii de antene ale instalației de radio, așezați simetric în cele patru colțuri ale acoperișului. BASSARABESCU, S. N. 175.

SUSȚINĂTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Persoană) care susține pe cineva sau ceva; care întreține cu mijloace materiale pe cineva. // s.n. Susținător plantar = aparat ortopedic, alcătuit dintr-o lamă, pentru susținerea bolții unui picior plat; supinator. [< susține + -(ă)tor, după fr. souteneur].

SUSȚINĂTÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care susține pe cineva sau ceva; care întreține cu mijloace materiale pe cineva. II. s. n. ~ plantar = aparat ortopedic dintr-o lamă pentru susținerea bolții unui picior plat; supinator. (< susține + -/ă/tor)

susținătór s. n. Întăritor ◊ „În nici un caz nu a folosit substanțe interzise. M. avea nevoie de orice, numai de susținătoare nu. Era ca o stâncă, nu-l putea opri nimeni.” Ev.z. 8 II 93 p. 11 (din susține + -tor; DEX – alte sensuri)

SUSȚINĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival 1) Care susține; sprijinitor. 2) fig. (despre persoane) Care servește drept reazem; sprijinitor. /a susține + suf. ~tor

*susțiitór și susținătór, -oáre s. Care susține: susținătoru familiiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

susținătór adj. m., s. m., pl. susținătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. susținătoáre

susținătór adj. m., s. m., pl. susținătóri; f. sg. și pl. susținătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUSȚINĂTÓR adj., s. 1. adj. sprijinitor, (livr.) portant. (Stâlpi ~.) 2. s. v. adept. 3. s. v. suporter. 4. s. v. apărător. 5. s. (rar) întreținător. (~ de familie.)

SUSȚINĂTOR adj., s. 1. adj. sprijinitor. (Stîlpi ~.) 2. s. adept, partizan, (rar) părtaș, (înv.) părtean. (~ al unei doctrine.) 3. s. suporter. (Un ~ înfocat al echipei.) 4. s. apărător, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, (rar) proteguitor, protejator, (înv.) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (fig.) reazem. (El era ~ său in zile de restriște.) 5. s. (rar) întreținător. (~ de familie.)

Intrare: susținător (adj.)
susținător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • susținător
  • susținătorul
  • susținătoru‑
  • susținătoare
  • susținătoarea
plural
  • susținători
  • susținătorii
  • susținătoare
  • susținătoarele
genitiv-dativ singular
  • susținător
  • susținătorului
  • susținătoare
  • susținătoarei
plural
  • susținători
  • susținătorilor
  • susținătoare
  • susținătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: susținător (s.m.)
susținător substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • susținător
  • susținătorul
  • susținătoru‑
plural
  • susținători
  • susținătorii
genitiv-dativ singular
  • susținător
  • susținătorului
plural
  • susținători
  • susținătorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)