10 definiții pentru suspans

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSPANS, suspansuri, s. n. Moment dintr-un film, dintr-un spectacol sau dintr-o operă literară când acțiunea se întrerupe (temporar) într-un punct culminant, ținând pe spectator sau pe lector într-o stare de tensiune, în așteptarea deznodământului; stare de tensiune provocată de un astfel de moment. – Din fr., engl. suspense.

SUSPANS, suspansuri, s. n. Moment dintr-un film, dintr-un spectacol sau dintr-o operă literară când acțiunea se întrerupe (temporar) într-un punct culminant, ținând pe spectator sau pe lector într-o stare de tensiune, în așteptarea deznodământului; stare de tensiune provocată de un astfel de moment. – Din fr., engl. suspense.

suspans sn [At: T ianuarie 1966, 80 / S: ~pens / Pl: ~uri / E: eg, fr suspense] Moment într-un film sau într-o operă literară când acțiunea se întrerupe brusc pentru scurt timp, creând o stare de maximă tensiune, de emoție amestecată cu teamă, de incertitudine, de așteptare încordată.

SUSPANS s.n. 1. Moment într-un film sau într-o operă literară cînd acțiunea se întrerupe pentru scurt timp, creînd o stare de tensiune, de emoție amestecată cu teamă, incertitudine și curiozitate, de așteptare încordată. 2. (Jaz) Stil de interpretare marcat prin dese discontinuități ale liniei melodice, propriu unor saxofoniști. [Scris și suspens. / < fr., engl. suspense].

SUSPANS s. n. 1. moment într-un film, într-un spectacol sau într-o operă literară în care acțiunea se întrerupe pentru scurt timp, creând o stare de tensiune, de emoție amestecată cu teamă și curiozitate, de așteptare încordată. 2. (jaz) stil de interpretare marcat prin dese discontinuități ale liniei melodice, propriu unor saxofoniști. (< engl., fr. suspense)

suspans s. n. (Într-un film, spectacol) Moment de așteptare încordată, care produce teamă ◊ „Bine construită, cu momente de emoție și de «suspense» care menține trează atenția micilor spectatori, piesa nu depășește totuși nivelul mediu al unor piese-basm cunoscute.” Sc. 22 I 67 p. 4. ◊ „Un suspens realizat cinematografic din tăieturi nervoase.” Luc. 15 IX 79 p. 6; v. și happy-end, recuplare, roman-frescă [scris și suspens, suspense] (din engl., fr. suspense; DMN 1955; DN3)

SUSPANS ~uri n. 1) Moment de maximă emoție într-un film, spectacol, roman etc., când se așteaptă deznodământul. 2) Stare de tensiune provocată de un astfel de moment. /<fr., engl. suspence

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

suspans s. n., pl. suspansuri

Intrare: suspans
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suspans
  • suspansul
  • suspansu‑
plural
  • suspansuri
  • suspansurile
genitiv-dativ singular
  • suspans
  • suspansului
plural
  • suspansuri
  • suspansurilor
vocativ singular
plural
suspens2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suspens
  • suspensul
  • suspensu‑
plural
  • suspensuri
  • suspensurile
genitiv-dativ singular
  • suspens
  • suspensului
plural
  • suspensuri
  • suspensurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suspans, suspansurisubstantiv neutru

  • 1. Moment dintr-un film, dintr-un spectacol sau dintr-o operă literară când acțiunea se întrerupe (temporar) într-un punct culminant, ținând pe spectator sau pe lector într-o stare de tensiune, în așteptarea deznodământului; stare de tensiune provocată de un astfel de moment. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. (Jazz) Stil de interpretare marcat prin dese discontinuități ale liniei melodice, propriu unor saxofoniști. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.